Știri externe Articole Semnele vremurilor Mapamond Creștin Diaspora Română Creștină

Peter Costea ◉ Mai puțin creștinism în inimile noastre?

elefant.ro%20
evomag.ro%20
Peter Costea ◉ Mai puțin creștinism în inimile noastre?
Dacă până acum creștinismul a fost, și încă este, împărțit în trei grupuri mari (catolici, ortodocși, protestanți + neoprotestanți), revoluția sexuală și secularistă din ultima jumătate de secol a împărțit creștinismul tot în trei grupuri. Primele trei sunt diferențiate de teologie, iar cele din urmă de raportarea lor la secularism, revoluția sexuală, și problemele cu care se confruntă umanitatea astăzi. Dar doar acele probleme care sunt selectate cu grijă de seculariști.

Prima categorie este aceea a creștinilor conservatori, a doua a creștinilor „progresiști”, iar a treia a creștinilor care doresc „pace și liniște” și preferă neutralitatea și retragerea în misticismul „creștin”.

În prima categorie intră majoritatea vasta a catolicilor, ortodocșilor și neoprotestanților. În a doua categorie intră majoritatea protestanților, iar în a treia un segment mic, fără biserici, care își caută găzduire în mănăstiri, catedrale ori conferințe în centre de convenții.

În ianuarie, Harper's Magazine a publicat un articol interesant privind aceste trei grupuri, autorul fiind un fost protestant care acum se regăsește în zona mistică, a creștinilor care vor „pace și liniște” și neutralitate față de controversele din sânul creștinismului.

Autorul este Fred Bahnson, iar titlul articolului este The Gate of Heaven Is Everywhere, Contemplative Christianity / Poarta cerului e pretutindeni, creștinismul contemplativ.

 
Creștinii conservatori prioritizează valorile fundamentale creștine: familia, normalitatea, căsătoria naturală, abstinența și castitatea, monogamia, valorile tradiționale, viața celor nenăscuți, libertatea religioasă, de conștiință, opoziție față de revoluția sexuală și agenda ei, și aspecte similare.

Creștinii „progresiști” au îmbrățișat revoluția sexuală, feminismul, avortul, relativismul teologic, feminizarea clerului, „climate justice / ideologia climei”, „anti-rasismul”, „solidaritatea” cu migranții, săracii etc.

Iar cei din urmă doresc retragerea din lume, contemplarea la divinitate prin rugăciune, meditație și lucruri asemănătoare. Pentru a înțelege cine constituie al treilea grup, autorul numește diverse grupuri „creștine” întâlnite de el la o conferință din Utah în 2019: „raised by an atheist for christ" (cu "c" mic), „cannabis for christ”, „taoists for christ”, sau „canadian”.

Expresiile și rugăciunile folosite de acești mistici sunt și ele total diferite și chiar bizare, unii dintre ei rugându-se la „Mother Jesus / mama Iisus”, „Mother God / mama Dumnezeu” ori invocând toate „divinitățile universului”. Cartea lor de căpătâi este mai puțin Biblia și mai mult cartea mistică a lui Thomas Merton, The Seven Storey Mountain / Muntele cu șapte niveluri, publicată în 1948