M-am temut că poate voi falimenta, m-am îngrijorat pentru mine si nu am dormit nopți, dar de fapt trebuia sa folosesc acel sentiment pentru a mă apleca spre cel care e în faliment deja. De ce simțim falimentul aproape de noi deși nu e? Poate pentru a ne apleca spre cei ce au nevoi, iar soluțiile lor sunt în buzunarele noastre. Când îți mai este teamă de faliment, folosește acea teamă și du-te de ajută o văduva, un orfan, un tânăr la început de drum, care gusta din plin lipsurile, și va dispărea frica ta. Bate-l pe cel rău cu propriile arme, fă să iasă din frica de faliment dărnicia.
M-am temut că poate mă voi îmbolnăvi și voi zace la pat, dar de fapt această teamă trebuia să mă motiveze si mai mult să-l vizitez și ajut pe cel care este bolnav deja. Te-ai gândit vreodată că frica de boală poate fi folosită pentru a ajuta pe cineva care este deja bolnav? Te poate ajuta să-l înțelegi, să simți o părticică din ce simte el, să simți ce simte el in acea vale a umbrei morții. De ce îngăduie Dumnezeu asemenea frici peste noi? Pentru a ne scoate din comoditatea si egoismul nostru. Pentru a ne face să ne oprim din alergatul indiferent spre linia de final și să ne oprim să mai luam în spate și câte un bolnav, care nu poate termina cursa vieții singur.
M-am temut de foarte multe ori, dar mi-am dat seama că frica trece doar când iubesc, ajut și dăruiesc celor care trec deja prin lucrurile de care îmi este frică. Însă rămânem să ne perpelim în fricile noastre ca un pui pe rotisor atunci când nu vrem să fim altruiști. Spre cer nu ajungem dând din coate machiavelic, ci dându-ne mâna ca la hora unirii. Romanii nu-s învățați cu acel soi de capitalism individualist, în care fiecare e pentru el, ci ei încă împart cu cana uleiul, orezul, făina și tot ce au, de aceea cred că voi vedea mulți romani în Cer, pentru că mulți Îl descoperă pe Hristos, Mântuirea, pentru că urmează căile iubirii Sale.
“Ferice de cel ce îngrijeşte de cel sărac! Căci în ziua nenorocirii Domnul îl izbăveşte; Domnul îl păzeşte şi-l ţine în viaţă. El este fericit pe pământ şi nu-l laşi la bunul plac al vrăjmaşilor lui. Domnul îl sprijină când este pe patul de suferinţă: îi uşurezi durerile în toate bolile lui.” Psalmul 41:1-3
Cu prețuire,
Toni Berbece



%20%23%20MM.gif)





