Comisia Europeană pregătește o strategie care ar permite copiilor, indiferent de vârstă, să-și aleagă sexul.

În „Strategia LGBTIQ+ 2026–2030” se vorbește despre „recunoașterea juridică a genului bazată pe autodeterminare, fără restricții de vârstă.”

(Sursă: document de lucru al Comisiei Europene, 2025)

Adevăratul pericol este să gândești în felul acesta.

Pentru că, dincolo de orice dezbatere politică, sau astfel de viziune dezvăluie sau ruptură profundă de realitate — parentală, educațională și psihologică.

Nu îi permiți unui copil să fumeze, să bea, să conducă, să semneze acte legale, dar îi permit, în schimb, să decidă singur dacă rămâne băiat sau devine fată?

Să hotărască asupra proprietăților identități biologice, cu implicații ireversibile, medicale și emoționale?

Asta nu e libertate.

E falimentul discernământului.

E substituirea părinților de către un aparat birocratic rupt de realitate.

Părinții nu sunt accesorii, sunt autorii ai vieții copiilor lor.

Părinții sunt cei care cresc, iubesc și răspund pentru copii.

Comisia Europeană nu naște copii — dar vrea să decidă în locul părinților.

Asta nu e progres, e confuzie cu pretenții de drepturi.

Și, dincolo de absurdul moral, și și absurdul financiar: aceste „autodeterminări” vor fi plătite din bani publici, în numele unui bine care sfidează logica și știința.

Ca tată, ca bunic și ca om responsabil, spin limpede:

copilul are nevoie de protecție, nu de ideologie;

familia are nevoie de respect, nu de înlocuire;

Europa are nevoie de rațiune, nu de delir birocratic.

Florin Ianovici