A. Provocări contemporane

Chiar și în secolul al XXI-lea în care trăim, caracterizat prin accentuarea cercetării, a revoluției digitale, a inteligenței artificiale și a biotehnologiei, răsună întrebarea: „Omule, cine ești?” Ba mai mult, tocmai progresul în toate aceste domenii complică și mai mult răspunsul la această întrebare, fapt evidențiat de:

1. Identitatea de gen

În acest sens, au apărut multe întrebări din partea omului referitoare la identitatea biologică. Unele persoane se confruntă cu întrebări și dificultăți legate de propria identitate de gen, iar altele aleg să recurgă la intervenții medicale pentru a-și modifica anumite caracteristici sexuale, decizii influențate de sentimente, de percepția asupra propriei persoane sau de alți factori.

Această luptă privind identitatea de gen poate fi influențată și de experiențele de viață, de dezvoltarea emoțională și de felul în care o persoană se raportează la propriul corp și la societate.

În același timp, familia, grupul de prieteni, internetul, rețelele sociale și reprezentările din mass-media pot influența felul în care oamenii își interpretează experiențele și își exprimă identitatea.

Din perspectivă biblică, omul care nu-L mai cunoaște pe Dumnezeu riscă să-și piardă și reperele necesare înțelegerii propriei identități. Iar această criză de identitate poate fi privită și ca o dovadă a înșelăciunii diavolului și ca o realitate care ne îndeamnă să reflectăm la avertizările Scripturii despre amăgirea din zilele din urmă.

Pe lângă această criză de identitate, pentru a înțelege cât de complicat a devenit răspunsul la întrebarea „Omule, cine ești?”, trebuie să luăm în considerare și:

2. Neurotehnologia

Acest domeniu ne pune în fața unor întrebări legate de transumanism și de interferența dintre creierul uman și computer, o tehnologie care a depășit deja faza experimentală în anumite aplicații.

De exemplu, în Marea Britanie, studiul GB-PRIME al companiei Neuralink avea deja șapte pacienți implantați la începutul anului 2026, cu scopul de a permite persoanelor paralizate să controleze computere prin intermediul activității cerebrale.

Iar în septembrie 2026 a fost raportat un pas suplimentar: cercetători de la Universitatea California din San Francisco au folosit un implant cerebral pentru a decoda simultan vorbirea intenționată și gesturile unor persoane cu paralizie și pentru a le reproduce prin intermediul unui avatar digital.

Aceste progrese ridică întrebări serioase cu privire la viitorul relației dintre om și tehnologie, la limitele intervenției asupra creierului și la riscul ca asemenea tehnologii să poată fi folosite, în anumite condiții, pentru supraveghere sau control. Nu știm dacă și când va apărea un sistem universal de control prin intermediul unor implanturi cerebrale, dar posibilitatea utilizării abuzive a neurotehnologiei merită luată în serios.

În același timp, se lucrează intens și la promovarea sistemului de:

3. Identitate digitală

Comisia Europeană prevede ca statele membre să pună la dispoziție, până la sfârșitul anului 2026, portofele europene pentru identitatea digitală. Acestea vor permite identificarea online și off-line, stocarea și prezentarea documentelor digitale și semnarea electronică.

În paralel, se discută și se lucrează la dezvoltarea monedelor digitale, inclusiv a monedelor digitale ale băncilor centrale. Deși identitatea digitală și moneda digitală sunt sisteme distincte, integrarea lor în anumite servicii ar putea ridica întrebări importante privind protejarea libertății individuale.

Iar dacă asemenea instrumente ar ajunge să fie folosite pentru supravegherea excesivă, manipularea sau restricționarea accesului oamenilor la anumite servicii, am putea asista la forme îngrijorătoare de control social.

Numai că, în concurență cu ființa umană, a ajuns astăzi să fie și:

4. Roboții umanoizi

Un robot umanoid este o mașină construită pentru a avea o formă și un mod de mișcare asemănătoare omului: trunchi, brațe, mâini, cap sau senzori și, de regulă, două picioare ori un sistem de deplasare adaptat mediului uman.

Numai că robotul umanoid nu mai este doar o mașină care execută mecanic o comandă, ci poate începe să perceapă mediul înconjurător, să interpreteze situații și să selecteze acțiuni pe baza programării și a sistemelor de inteligență artificială. Iar dezvoltarea acestor capacități ridică întrebări privind limitele autonomiei mașinilor și controlul exercitat de oameni asupra lor.

Federația Internațională de Robotică a estimat că aproximativ 7.000 de roboți umanoizi au fost vânduți la nivel mondial în 2025, în principal pentru aplicații industriale și profesionale. Pentru anul 2026 sunt anticipate creșteri importante ale pieței.

De exemplu, la ceremonia de deschidere a Jocurilor Mondiale ale Roboților Umanoizi, desfășurată la Beijing, China, la 22 august 2026, au defilat și au prezentat spectacole peste 2.000 de roboți umanoizi.

Acest fapt m-a făcut să privesc într-un mod diferit simbolistica chipului văzut de Nebucadnețar în visul său. Pentru picioarele statuii, el a văzut fier amestecat cu lut. Multă vreme am crezut că această combinație reprezintă slăbiciunea amestecată cu puterea.

În lumina acestor realități, am început să mă întreb: nu cumva imaginile tot mai numeroase ale omului îmbinat cu tehnologia și robotica ne invită să reflectăm și asupra semnificației profetice a acestui amestec dintre fier și lut?

Nu afirm că aceasta este interpretarea sigură a profeției din Daniel 2, dar consider că evoluțiile actuale ne oferă un motiv în plus să medităm la relația dintre om, putere și tehnologie.

Fiindcă realitățile contemporane complică răspunsul la întrebarea referitoare la identitatea omului, pentru a nu ne înșela trebuie să ținem cont de adevărul Scripturii, care arată:

B. Perspective biblice distincte

         (următorul articol)

Dan Boingeanu