Orice copil de grădiniță poate observa evidențele negate, până mai ieri, de cohorta jurnaliștilor progresiști: Joe Biden e un bătrân suferind. Covid? Demență? Degenerescență? Toate la un loc? Sărmanul om s-a făcut de râs pretutindeni: în dezbateri televizate, mitinguri electorale, reuniunile NATO sau G7. Un spectacol jenant, dureros și abuziv la adresa actorului senil (sau a pacientului geriatric).

Întru târziu, Partidul Democrat a înțeles că Biden reprezintă o vulnerabilitate, nicidecum un avantaj politic pentru Stânga radicală.

Ani de zile, trufașii comentatori, elitele politice din Washington DC, diplomații obedienți și patronii corupți din mass-media au negat orice sugestie cu privire la implicațiile geopolitice ale slăbiciunilor cognitive ale lui Joe Biden (proiectat drept „imaginea Americii în lume”).

Prima zi după tentativa de asasinat, Donald J. Trump a mers să joace golf (susținând, în glumă, că nimerește mai bine ținta pe teren decât asasinul juvenil). Au urmat apoi o cascadă spectaculoasă de mișcări politice și simbolice, inclusiv desemnarea unui inteligent, tânăr și foarte solid partener & candidat la funcția de vicepreședinte al Statelor Unite: J. D. Vance.

Cred c-am avut dreptate când, în primăvara lui 2017, am lansat formula „fenomenul Trump” (și toți proștii cu ifose mi-au râs în față, inclusiv „conservatori” de teapa lui Paleologu Jr.).

Trump va marca definitiv nu doar istoria politică a Americii (perioada 2015-2029, cu precădere). El inaugurează o epocă și relansează bătălia umanității întregi pentru normalitate.

Vina lui Trump? Își iubește țara și ascultă vocea poporului, mai mult decât opiniile „experților”.

Victoria patrioților americani (așteptată pentru începutul lui noiembrie 2024) va putea influența și opiniile politice ale publicului european, inclusiv alegerile din România.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Mihai Neamțu