Într-o biserică din Milișăuți (Suceava) șapte suflete frumoase au strigat după ajutor pentru țara lor într-un mod impresionant.

Dintre sutele de refugiați din zonă, șase violoniste acompaniate la pian, au cântat magnific o melodie.

Nu au făcut declarații politice.

Nu au acuzat pe nimeni.

Nu au semnat petiții.

Poate, tocmai de aceea strigătul lor e mai impresionant. Este aceeași melodie care s-a auzit pentru ultima dată interpretată pe Titanic, în timp ce se scufunda…

În unele comunități neoprotestante, această melodie se cântă în biserică și are versuri mai mult decât potrivite:

Spre cine să mă-ndrept
Când sunt zdrobit,
Și mila cui s-aștept
De-s prigonit?
Hristos mă cheamă azi,
De ce m-aș zbucima?
M-ajută-n  greu necaz
Iubirea Sa

Când valuri de-ncercări
Mă copleșesc,
Și mii de întrebări
Mă chinuiesc,
Tu, Cel ce-ai suferit
Pierind din vina mea,
Dă-mi până la sfârșit
Lumina Ta!

În deznădejdea grea
Stăruitor,
Să fii speranța mea
Eu te implor!
O stâncă de-adăpost
În suferinți îmi ești,
Tu singur, scump Hristos,
Mă mântuiești.

www.forumulcomunitatilor.org