DeschideÈ›i un dicÈ›ionar È™i veÈ›i descoperi că multe cuvinte comune au adesea înÈ›elesuri diferite. De exemplu: "Nu sunt cuvinte care nu au sens: Omul a lovit liliacul cu o bâtă (în engleză ambele cuvinte îngroÈ™ate se scriu la fel: ”bat”). Primul liliac este un animal nocturn, iar al doilea este un accesoriu sportiv. Știm după amplasarea È™i utilizarea fiecăruia dintre ele. SemnificaÈ›iile cuvintelor, frazelor È™i propoziÈ›iilor se bazează pe modul în care sunt folosite în diferite contexte.
Ce este contextul biblic È™i este acesta atât de important?
Pentru o interpretare biblică corectă, trebuie să È›inem cont de clarificarea contextuală. Orice student al Bibliei înÈ›elege că o parte esenÈ›ială a studiului biblic este luarea în considerare a contextului. StudenÈ›ii laici ai Bibliei interpretează adesea greÈ™it Scriptura pentru că le scapă acest principiu foarte important: Contextul conduce. Acesta este de o importanță vitală atunci când interpretăm Scriptura.
Contextul biblic cuprinde patru domenii care au legătură cu un pasaj din Scriptură:
1. Cuvintele, propoziÈ›iile È™i paragrafele care îl înconjoară
2. Capitolul
3. Cartea
4. Întreaga Biblie
De asemenea, trebuie să se compare pasaje similare pentru clarificare și să se cerceteze contextul istoric, cultural și gramatical.
Este asta o muncă grea? Da. E veșnic importantă? Absolut.
Șase pasaje frecvent scoase din context și interpretarea corectă a fiecăruia dintre ele
Pe măsură ce investigăm fiecare verset, ne vom uita la contextul său pentru a discerne intenția autorului:
1. Psalmul 37:4: "Desfătarea ta să fie Domnul È™i El va împlini cererile inimii tale." (citat din versiunea NTLR în limba română)
Unii oameni folosesc acest scurt verset ca text de probă pentru a-È™i justifica dorinÈ›ele de câÈ™tig lumesc (sănătate È™i bogăție).
Contextual, Psalmii vorbesc despre acÈ›iunile lui Dumnezeu în creaÈ›ie È™i în istorie, precum È™i despre istoria lui Israel. Scopul lor? Să îndemne la o închinare corespunzătoare Domnului Dumnezeu. David a scris Psalmul 37, iar acesta se adresează omului. În el, David vorbeÈ™te despre căile omului în contrast cu cele ale lui Dumnezeu, iar David Îl înalță pe Dumnezeu pe tot parcursul lui.
Desfătează-te în Domnul.
Această primă parte a versetului ne îndreaptă atenÈ›ia către Dumnezeu. A te desfăta în El înseamnă că atunci când noi, creÈ™tinii, ne găsim plăcerea È™i bucuria în Dumnezeu, petrecem timp preÈ›ios cu El în Cuvântul Său È™i în comunicare cu El prin rugăciune. Nu putem să nu-L cunoaÈ™tem mai mult pe măsură ce o facem. Suntem schimbaÈ›i (Romani 12:2). Îl iubim (1 Ioan 4:19) È™i dorim să Îi fim pe plac È™i (aceasta este avertismentul) devenim mai mult ca El (Romani 8:29; 2 Corinteni 3:18) È™i È™tim ce vrea El de la noi (1 Corinteni 2:16).
AÈ™adar, È™tiind toate acestea, a doua parte a versetului - "È™i El vă va da dorinÈ›ele inimii voastre" - înseamnă că dorinÈ›ele din inimile noastre devin dorinÈ›ele Lui, È™i nu ale noastre. Ce transformare minunată!
2. Ieremia 29:11: "Căci Eu cunosc planurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, planuri de pace și nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor și o nădejde." (NTLR)
Acest verset a fost inscripÈ›ionat pe orice, de la panouri publicitare la autocolante pentru bara de protecÈ›ie. A fost interpretat de populaÈ›ia generală (chiar È™i de necredincioÈ™i) ca însemnând că Dumnezeu are planuri de prosperitate pentru ei (de obicei în ceea ce priveÈ™te finanÈ›ele).
În perioada 627-586 î.Hr., profetul Ieremia a scris cuvinte de judecată È™i promisiuni pentru un Iuda impenitent È™i rău (Ieremia 29:1) înainte È™i în timpul captivității lor. Ieremia a avertizat în repetate rânduri naÈ›iunea despre judecata viitoare dacă nu se pocăia.
Da, există speranță împrăștiată de-a lungul cărÈ›ii, dar Dumnezeu l-a pus pe Ieremia să scrie despre modul în care El va tulbura planurile egoiste ale naÈ›iunii È™i le va anula visele.
Asirienii luaseră o mare parte din Israel în captivitate în Babilon. Cei care au rămas în Ierusalim au simÈ›it că Dumnezeu i-a binecuvântat È™i i-a blestemat pe cei captivi. Ieremia a profeÈ›it, de asemenea, că Dumnezeu îi va aduna din nou în È›ara lor, dar nu după calendarul dorit de ei. În schimb, întoarcerea lor din exil avea să se întâmple la timpul, planul È™i scopul lui Dumnezeu. PocăinÈ›a lui Israel a fost cheia. Era de neconceput pentru evrei că Dumnezeu îi va "salva" prin captivitate È™i îi va binecuvânta în ea, deÈ™i mesajul lui Ieremia era clar.
Ieremia 29 se ocupă de binecuvântările promise de Dumnezeu naÈ›iunii, iar "aceste binecuvântări sunt o inversare sau o suspendare a blestemelor legământului din Deuteronom 28:30-34". Dumnezeu a promis că îi va aduce înapoi, iar acesta este contextul important al versetului 11. Potrivit lui Kevin D. Gardner în publicaÈ›ia Tabletalk Magazine, "contextul din Ieremia 29:11 indică faptul că nu este înÈ›eles ca o promisiune înveliÈ™ de binecuvântare lumească".
Este acest mesaj pentru noi? Binecuvântarea nu ni se adresează direct nouă. Mesajul din Ieremia 29:11 a fost mai întâi pentru evreii aflaÈ›i atât în exil, cât È™i în relativa siguranță din Ierusalim. Dumnezeul nostru suveran urma să ÎÈ™i împlinească promisiunile în timp ce ei priveau spre Isus - ceva ce Dumnezeu È™tia, dar evreii, în mod evident, nu È™tiau. Dar pentru că Israelul va fi binecuvântat, iar noi, creÈ™tinii, suntem altoiÈ›i ca popor al lui Dumnezeu, vom avea parte de împlinirea finală viitoare a binecuvântării lui Dumnezeu în Hristos.
3. Isaia 53:5: "Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre; pedeapsa care ne dă pacea era peste El și prin rănile Lui suntem vindecați." (NTLR)
MulÈ›i interpretează acest verset frumos despre Mântuitorul nostru Isus în sensul că Isus ne aduce vindecare fizică (pe pământ), deoarece El a luat asupra Sa toate rănile noastre.
Isaia a fost un profet pentru naÈ›iunea sudică a lui Iuda între anii 739-686 î.Hr. în timpul unei perioade de decădere spirituală a acestora, când regatele de nord È™i de sud erau împărÈ›ite. ProfeÈ›iile sale includ pe cele despre viitoarea împărăție È™i despre Hristos. Piesa centrală strălucitoare a scrierilor lui Isaia este capitolul 53, referitor la Mielul lui Dumnezeu înjunghiat, în care găsim versetul de referință.
Acest verset indică o vindecare spirituală, nu fizică. Vindecarea lui Isus este o vindecare spirituală realizată prin jertfa Sa perfectă, iar noi cădem în harul È™i răscumpărarea Sa prin credință È™i ascultare (1 Petru 2:24). Suntem curățaÈ›i de păcat - aÈ™a suntem vindecaÈ›i! Nu mai există moarte, pentru că vom fi înviaÈ›i la viaÈ›a veÈ™nică. Atunci trupurile noastre fizice vor fi glorificate.
4. Filipeni 4:13: "Pot totul în Cristos, Care mă întăreÈ™te." (NTLR)
Apostolul Pavel a scris această epistolă bisericii din Filipi în timp ce era arestat. Filipi era o colonie romană, iar biserica avea satisfacÈ›ia de a fi cetățeni ai Romei. Ei s-au confruntat cu multă opoziÈ›ie satanică, dar totuÈ™i au contribuit la susÈ›inerea financiară a lui Pavel. Două dintre motivele pentru care a scris această scrisoare au fost pentru a-i inspira la unitate È™i pentru a combate învățătorii falÈ™i. Stoicismul a jucat un rol vital în filozofia mediului condus de romani, iar această filozofie a vorbit despre credinÈ›a că adepÈ›ii îÈ™i puteau controla circumstanÈ›ele pentru a le oferi mulÈ›umire.
În versetele care preced imediat versetul 13, Pavel vorbeÈ™te despre mulÈ›umirea sa în orice i s-ar fi întâmplat - fie că a fost doborât sau a abundat, el a învățat "secretul de a înfrunta belÈ™ugul È™i foamea, abundenÈ›a È™i nevoia". Pavel a învățat că mulÈ›umirea nu se bazează pe situaÈ›ia actuală a cuiva.
Pavel le-a prezentat credincioÈ™ilor cum ar trebui să reacÈ›ionăm atunci când ne confruntăm cu adversități de orice fel. Unde este victoria? Și poate fi ea obÈ›inută prin suferință? Pavel a spus că putem să biruim (să avem victoria) asupra oricărei situaÈ›ii È™i să fim mulÈ›umiÈ›i dacă ne încredem în Hristos È™i în puterea È™i suficienÈ›a Sa.
5. 1 Corinteni 10:13: "Nu v-a cuprins nici o ispită care să nu fie potrivită cu puterea omenească. Și Dumnezeu, Care este credincios, nu va permite să fiți ispitiți peste puterea voastră, ci odată cu ispita a pregătit și mijlocul de a o putea răbda." (NTLR)
Aproape toată lumea a auzit afirmaÈ›ia: "Dumnezeu nu-mi va da nimic pe care să nu-l pot stăpâni". Acest raÈ›ionament pune înÈ›elegerea umană în calea modului în care Dumnezeu operează în economia Sa.
Haideți să deslușim acest verset semnificativ.
1 È™i 2 Corinteni au fost scrise de apostolul Pavel bisericii din provincia romană care includea Corintul, probabil în anul 55 d.Hr. Corintul era atât de rău încât atunci când cineva numea un popor "corintat", însemna desfrânat È™i corupt. Biserica nu reuÈ™ea să se desprindă pe deplin de cultura invadatoare, iar Pavel a abordat neajunsurile lor prin admonestări, porunci È™i încurajări.
Capitolul zece începe cu Pavel amintindu-le israeliÈ›ilor despre cei patruzeci de ani dispuÈ™i în deÈ™ert, în timp ce călătoreau între Egipt È™i Canaan. John MacArthur afirmă: "Ei au abuzat foarte mult de libertatea lor È™i au căzut în idolatrie, imoralitate È™i răzvrătire, descalificându-se pe ei înÈ™iÈ™i pentru a primi binecuvântarea Domnului". Dumnezeu i-a călăuzit prin pustie È™i, din cauza neascultării lor necruțătoare, a permis doar la doi bărbaÈ›i de peste 19 ani să intre în Èšara FăgăduinÈ›ei. Astfel, Pavel a continuat să le reamintească de unde veniseră prin harul lui Dumnezeu. Ei căzuseră anterior în faÈ›a propriilor ispite păcătoase È™i mulÈ›i dintre ei căzuseră în acelaÈ™i tip de depravare în Corint.
Pavel atinge miezul problemei când ajunge la versetul 13. Suntem cu toÈ›ii oameni păcătoÈ™i, iar ispitele noastre sunt comune. Ispita, aÈ™a cum este folosită aici, poate însemna È™i încercări. Dumnezeu nu aduce ispite păcătoase, dar le permite să ne testeze credinÈ›a (2 Corinteni 13:5).
El a îngăduit ca biserica din Corint să fie testată, să fie încercată de răutatea omniprezentă a culturii care o înconjura.
Dar uitaÈ›i-vă la restul versetului: "Dumnezeu este credincios È™i nu va lăsa să fiÈ›i ispitiÈ›i peste puterile voastre, ci, odată cu ispita, vă va da È™i calea de scăpare, ca să o puteÈ›i îndura".
Cheia - È™i acest lucru este important - este că Dumnezeu oferă scăparea de ispite. Nu este o promisiune generală de înlăturare a ispitelor È™i nu spune nicăieri că nu vom îndura durere sau pierderi (inclusiv moartea). Văduvele È™i văduvii, sau părinÈ›ii care îÈ™i pierd copiii, vă vor spune că, în fiecare zi, pierderea este dincolo de ceea ce pot suporta. Nimeni nu ar putea să treacă cu pace prin aceste pierderi dacă nu-L cunoaÈ™te pe Isus, iar atenÈ›ia noastră ar trebui să rămână mereu concentrată pe Isus È™i pe lucrarea Sa în È™i prin noi. AÈ™a cum a spus David: "Domnul este tăria mea" (Psalmul 28:7).
6. Apocalipsa 3:20: "Iată, Eu stau la ușă È™i bat! Dacă aude cineva glasul Meu È™i deschide uÈ™a, voi intra la el È™i voi mânca cu el, È™i el cu Mine." (NTLR)
Interpretarea greșită frecventă a acestui verset susține că este vorba despre Isus care bate la inimile indivizilor. Nu este așa.
Apostolul Ioan a consemnat cuvintele lui Isus către "cele È™apte biserici care sunt în Asia" (Apocalipsa 1:4) în timpul exilului său pe Insula Patmos (în jurul anului 95 d.Hr.). Una dintre bisericile cărora Isus le vorbeÈ™te este cea din Laodiceea, care nu a primit nici un cuvânt de laudă - doar mustrare È™i o îndemnare la pocăință. Biserica din Laodiceea a naufragiat atât de rău încât Isus a vrut să-i vomite din gura Sa, deoarece erau călduÈ›i - "ipocriÈ›i înÈ™elaÈ›i de sine" (cum zice John MacArthur).
Spuneau că sunt bogați și că nu au nevoie de nimic. Isus le-a spus că erau "nenorociți, jalnici, săraci, orbi și goi" (Apocalipsa 3:17). Isus i-a sfătuit să ia tot ce le trebuie de la El, și nimic din lucrurile din lume.
Versetul 20 dezvăluie un adevăr surprinzător. Isus a fost blocat în afara propriei Sale biserici. Ligonier Ministries spune: "Această bătaie este o bătaie de disciplină È™i de judecată asupra unei biserici care È™i-a uitat misiunea", iar "biserica din Laodiceea îÈ™i savura prosperitatea È™i abandona Evanghelia. Slujirea ei era plină de mândrie È™i încredere în sine, lipsită de dependenÈ›a de Isus pentru viaÈ›a spirituală È™i mărturie".
Nu exista nici un credincios în biserica din Laodiceea. Isus stătea afară, bătând la ușă, iar dacă L-ar fi invitat înăuntru (adică L-ar fi făcut Domn al vieÈ›ii lor), ar fi putut să se împărtășească din binecuvântările Sale - care depășesc orice ar fi putut oferi lumea.
Hermeneutica (È™tiinÈ›a interpretării biblice) este o necesitate pentru orice student serios al Bibliei. Termenul poate suna ca È™i cum ar fi doar pentru savanÈ›i, dar nu suntem noi, creÈ™tinii, cu toÈ›ii, pentru a fi cercetători ai Cuvântului? Cum altfel am putea discerne È™i aplica interpretarea corectă a Scripturilor? (Pentru că există o singură interpretare corectă a fiecărui verset din Biblie).
Materialul de mai sus a fost scris de Lisa Loraine Baker pe 2 iunie 2022 în site-ul CrossWalk.com, de unde a fost preluat. Ea este autoarea premiată a cărÈ›ii Someplace to Be Somebody (End Game Press, februarie 2022). Lisa scrie ficÈ›iune È™i non-ficÈ›iune, iar în prezent scrie împreună cu soÈ›ul ei o carte de viață creÈ™tină È™i un roman de suspans. Lisa este membră a Word Weavers, Int'l (în calitate de partener de critică È™i mentor), AWSA, ACFW, Serious Writer Group È™i BRRC. Lisa È™i soÈ›ul ei, Stephen, locuiesc în casa lor drept "Tinerii căsătoriÈ›i din Minerva" cu pisica lor nebună, Lewis. Dacă citaÈ›i sau folosiÈ›i acest material în altă parte, vă rog să menÈ›ionaÈ›i că a fost preluat din Blogul Lumea cre(s)tină în care trăim. MulÈ›umesc.
www.crestinismtrait.blogspot.com



%20%23%20MM.gif)





