În articolul acesta voi oferi răspunsul la întrebarea „De ce au oamenii depresie?” Și răspunsul se află în Cuvântul lui Dumnezeu. Vă atașez Psalmul 19.7-11: „Legea Domnului este desăvârșită; ea înviorează sufletul. Mărturia Domnului este demnă de încredere; ea înțelepțește pe cel neștiutor. Orânduirile Domnului sunt drepte; ele îmi bucură inima. Porunca Domnului este curată; ea luminează ochii. Teama de Domnul este curată; ea rămâne pe vecie. Judecățile Domnului sunt adevărate; toate sunt drepte. Ele sunt mai de dorit decât aurul, decât mult aur curat, sunt mai dulci decât mierea, decât picurul din faguri. Chiar și robul Tău este instruit prin ele. Când le păzește, are o mare răsplată.”

Hai să privim cu atenție la versetele acestea. Spune: „Legea Domnului este desăvârșită; ea înviorează sufletul.” Și mai spune că poruncile Domnului sunt demne de încredere și că ele bucură inima lui David, slujitorul lui Dumnezeu. Apoi, mai departe, mai jos zice că „poruncile Domnului sunt mai de dorit decât aurul, decât mult aur curat”. Cât de clar ne este că David avea bucurie și un suflet înviorat pentru că el respecta poruncile Domnului. Acest om smerit își trăia viața după Cuvântul lui Dumnezeu, după orânduirile Domnului. Versetul 8: „orânduirile Domnului sunt drepte; ele îmi bucură inima”. Când ți-ai clădit viața pe promisiunile lui Dumnezeu care sunt veșnice și care sunt demne de încredere, care nu pot fi distruse și care sunt sigure, atunci tu poți avea bucurie și poți avea pace chiar și când treci prin necazuri.

Ceea ce mai observăm despre inima lui David este că el își dorea voia lui Dumnezeu mai mult decât mult aur curat, adică mai mult decât orice. Așadar, în lumina celor arătate până acum, de ce au oamenii depresie? De ce sufletul lor este apăsat? De ce viața lor este atât de letargică și atât de blocată? De ce ei se află într-o asemenea stare, iar David nu era așa? Pentru că David iubea Legea Domnului și pentru că avea viața conformată la învățătura Domnului. El iubea poruncile Domnului și-și trăia viața după poruncile sfinte. Își dorea voia lui Dumnezeu mai mult decât tot ceea ce putea să îi ofere lumea și decât orice lucru material și temporar. Zice: „poruncile Domnului, judecățile Domnului sunt mai de dorit decât mult aur curat”. Acum, întreb din nou: de ce au oamenii depresie? Pentru că ei doresc lucruri rele. Ei sunt conduși de dorințe proprii, de dorințe firești, de un standard al lor, personal, convenabil păcatelor lor. De-asta sunt în depresie! Deoarece nu au viața întemeiată pe Cuvântul lui Dumnezeu. Din cauza faptului că oamenii nu doresc Cuvântul lui Dumnezeu, ci lucrurile din lume, ei ajung să aibă depresie.

Ai ajuns să ai depresie pentru că nu ai dorit Cuvântul lui Dumnezeu și pentru că, din păcate, nici acum nu-l dorești. Dorințele tale sunt rele. Tu dorești orice altceva numai Cuvântul lui Dumnezeu nu. Dacă doar Legea Domnului (voia Domnului) înviorează sufletul, este clar că lucrurile acestei lumi (gândirea opusă voii lui Dumnezeu) – tot ceea ce lumea îți promite, tot ceea ce societatea îți înfățișează în fața ochilor ca să dorești – nu înviorează, ci apasă. Jugul acestei lumi este greu și împovărător. Dar Isus a zis: „Căci jugul Meu este ușor, iar sarcina Mea este ușoară. Veniți la Mine toți cei trudiți și împovărați și Eu vă voi da odihnă.” El și numai El, în mod exclusiv, îți dă odihnă. Altcineva și altceva nu îți pot oferi adevărata odihnă și adevărata viață, iar refuzul tău de a crede acest adevăr nu îl va anula și nu îl va face minciună.

Pentru că David își dorea să facă voia lui Dumnezeu și nu doar că își dorea dar o și făcea, de aceea el avea sufletul înviorat. Și tot de aceea el avea parte de mângâiere chiar și atunci când trecea prin necazuri (și a avut multe necazuri!). El și-a pus încrederea în promisiunile lui Dumnezeu care sunt de neclintit. David era conectat la Izvorul Vieții care nu seacă. Acolo găsești mereu har, găsești putere spirituală pentru a trăi o viață de victorie asupra păcatului și lumii. Domnul este un Izvor Care nu seacă, deci nu se epuizează și nu se termină. Te întreb: după ce învățătură îți conduci tu viața? Pentru că dacă tu nu-ți conduci viața după Cuvântul lui Dumnezeu, este clar că tu ești instruit de principiile acestei lumi. David a zis „slujitorul Tău este instruit prin ele”, adică prin judecățile Domnului, prin poruncile Lui. Tu după ce învățătură îți trăiești viața? Cine te conduce pe tine? Cine te instruiește? Dacă îți conduci viața după ce spune lumea și după înțelepciunea ei, de-asta ești în depresie.

Gândirea lumii este opusă gândirii lui Dumnezeu și aduce moarte, spune Biblia. Biblia zice că înțelepciunea acestei lumi este firească și drăcească, și vă dau referința. Iacov 3.15: „Înțelepciunea aceasta nu vine de sus, ci este pământească, firească, demonică.” Deci ceea ce este firesc, ceea ce este lumesc și pământesc, este drăcesc. Și gândirea firii este moarte, spune Biblia la Romani 8.6: „Căci gândirea firii este moarte, însă gândirea Duhului este viață și pace.”

Tu nu vrei Cuvântul Domnului. Mereu respingi ceea ce te poate vindeca. Mereu respingi ceea ce te poate salva. Și te minți cu ideea că vei reuși altfel, în alt mod, nu cum spune Dumnezeu, nu cum spune Cuvântul Său minunat. Dar nu reușești. Și nu faci decât să te adâncești mai tare în apăsare.

Mai spun o dată: pentru că oamenii doresc lucruri rele și sunt conduși de dorințe proprii, de aceea sunt în depresie. David nu era în depresie deoarece el își dorea să facă voia lui Dumnezeu mai mult decât orice, și doar voia lui Dumnezeu și-atât: „Ele sunt mai de dorit (poruncile Domnului) decât aurul, decât mult aur pur.” Se desfăta, se bucura în voia lui Dumnezeu. Pentru asta trăia el. Apoi spune: „când le păzește, are o mare răsplată”. Și ce afirmă Biblia în altă parte? „Evlavia este de folos în toate, fiindcă are promisiunea vieții de acum și a celei care urmează să vină.” Dar stați să vă mai dau versete: „Pe cărarea neprihănirii este viață; de-a lungul ei nu este moarte.” Iată, prin urmare, răsplata celui care se teme de Domnul, a celui care-L urmează pe Domnul Isus Cristos! „Teama de Domnul este un izvor de viață.” Continui cu versete legate de răsplățile înțelepciunii lui Dumnezeu pentru cei care sunt conformați la voia Sa: „În dreapta ei este o viață lungă; în stânga ei se află bogăție și glorie. Căile ei sunt plăcute, și toate cărările ei sunt pașnice. Ea este un pom al vieții (adică învățătura Domnului este un pom al vieții) pentru cei ce o îmbrățișează; oricine o păstrează (o practică/împlinește) este binecuvântat.” (Proverbe 3.16-18) „Acestea vor fi viață pentru sufletul tău și o podoabă plăcută pentru gâtul tău.” (Proverbe 3.22)

Am citit din Iacov că înțelepciunea acestei lumi este drăcească. Cei care refuză Cuvântul lui Dumnezeu o fac din ambiție egoistă. Biblia spune la Romani 2.8-10: „Dar celor ce, din ambiție egoistă, nu ascultă de adevăr și se lasă convinși de nedreptate (de păcat adică) le va da mânie și furie. Va fi necaz și strâmtorare peste orice suflet omenesc care înfăptuiește păcatul, – întâi al iudeului și apoi al grecului, – dar va fi slavă, cinste și pace pentru oricine face voia lui Dumnezeu.” Așadar, cei care refuză Cuvântul lui Dumnezeu – și-l refuză din ambiție egoistă și din interes păcătos, căci ei vor să facă păcatul și nu sunt dispuși să renunțe la el – vor avea parte de confuzie și vor avea parte de asuprire sufletească.

Dar doresc să privim și la Psalmul 107, versetele 10 și 11: „Celor ce locuiau în întuneric și în umbra morții, legați în chin și în fiare, pentru că se răzvrătiseră față de mesajele lui Dumnezeu și disprețuiseră sfatul Celui Preaînalt.” Cât de clar, nu? În ce stare erau oamenii ăștia? Erau în întuneric și în umbra morții, în chin și în fiare. Erau într-o stare de mare apăsare și de captivitate. Poveri apăsau peste sufletul lor. De ce? Pentru că ei nu au dorit să-și conformeze viața Cuvântului lui Dumnezeu. Cei care nu vor să creadă că doar calea Domnului e calea vieții vor trăi legați cu lanțurile păcatului.

Mai avem Iacov 3.16: „Căci acolo unde este invidie și ambiție egoistă (aduceți-vă aminte ceea ce tocmai v-am scris despre ambiția egoistă a păcătosului), acolo va fi dezordine și răutate de orice fel.” În viața omului firesc este dezordine. Nu există pace în viața celui care practică păcatul. Dumnezeu îl lasă să secere ceea ce seamănă. Gândirea firii este moarte, așa cum v-am scris mai sus că spune Biblia în Romani 8.6.

Sfintele Scripturi spun că lumina este semănată pentru cel drept și bucuria pentru cel cu inima dreaptă. (vezi Psalmul 97.11) Acum: când zice „cel drept” și „pentru cel cu inima dreaptă” nu se referă la un filantrop care luptă pentru cauza nevoiașilor și are un simț al dreptății foarte ascuțit făcând dreptate ori de câte ori poate și peste tot pe unde are ocazia, preocupându-se cu justiția pe acest pământ. Biblia aici nu se referă la o astfel de dreptate. Când Scriptura spune aici despre cel cu inima dreaptă vorbește despre a fi într-o stare acceptabilă înaintea lui Dumnezeu. Așadar, când zice „cel drept” se referă la cel neprihănit. Cel neprihănit este cel care aparține lui Isus și care este conformat voii lui Dumnezeu. Hai să vă dau o referință biblică, ca să înțelegeți mai bine. Romani 3.21-26: „Dar acum a fost arătată o dreptate a lui Dumnezeu (…) despre care se mărturisește prin Lege și Profeți, și anume dreptatea lui Dumnezeu prin credința în Isus Cristos, pentru toți cei ce cred. Căci nu este nicio deosebire. Căci toți au păcătuit și sunt lipsiți de slava lui Dumnezeu.” Oamenii au nevoie de îndreptățire și această îndreptățire vine doar prin pocăința și credința în Evanghelie, în Cuvântul lui Cristos. Oamenii care nu au devenit ai lui Isus prin nașterea din nou au păcatul ca stăpân în viața lor, iar nelegiuirile nu pot fi șterse și îndepărtate ALTFEL, ci DOAR prin sângele Domnului Isus Cristos. „Căci toți au păcătuit și sunt lipsiți de slava lui Dumnezeu, fiind îndreptățiți fără plată, prin harul Lui, prin răscumpărarea care este în Cristos Isus, pe Care Dumnezeu L-a înfățișat drept loc al ispășirii prin credința în sângele Lui, ca dovadă a dreptății Sale, căci Dumnezeu, în îngăduința Sa, trecuse cu vederea păcatele săvârșite înainte, pentru ca, în vremea de acum, să-Și dovedească dreptatea, în așa fel încât El să fie drept și să-l îndreptățească totodată pe cel ce are credință în Isus.”

Așadar, când spune în Psalmul 97 „pentru cel cu inima dreaptă”, se referă la cel care a fost îndreptățit prin harul lui Dumnezeu, prin răscumpărarea care este prin Cristos Isus. Se referă la cel drept în Cristos Isus, adică la cel care a fost născut din nou și a devenit un copil al lui Dumnezeu. Pentru că a fost îndreptățit și a fost născut din nou, acum el este într-o stare acceptabilă înaintea lui Dumnezeu. Doar noi, cei care am fost născuți din nou și care Îl urmăm pe Isus, avem părtășie cu Tatăl datorită lui Isus Cristos. Suntem într-o stare în care Dumnezeu ne acceptă fiindcă noi am fost identificați cu Cristos. Iată ce răsplată are cel care se teme de Dumnezeu și-L urmează pe Domnul Dumnezeu! Lumina este semănată pentru cel care face voia Domnului și bucuria pentru cel care ascultă de El.

Vreau să citesc acum și Psalmul 4, versetele 3, 5, 6 și 7: „Să știți că Domnul l-a pus deoparte pentru Sine pe cel credincios; Domnul aude când strigă către El. Aduceți jertfele dreptății și încredeți-vă în Domnul! Mulți zic: „Cine ne va arăta ce este bine?” Doamne, fă să răsară peste noi lumina feței Tale! Mi-ai dat mai multă bucurie în inimă decât au ei când li se înmulțește grâul și mustul.” Vedeți că spune clar că este important să fii credincios lui Dumnezeu pentru că altfel Dumnezeu nu te aude și nu te ia în seamă când te rogi. Și cui te rogi tu când tu nu asculți de Dumnezeu? Adică tu Îl sfidezi pe Dumnezeu și te rogi la Dumnezeu? Pff! Păi tu ești un om nerușinat și foarte obraznic. Adică trăiești în sfidare față de voia lui Dumnezeu și zici că te rogi la Dumnezeu? Vai de tine! Păi dacă Îl iubești pe Dumnezeu ar trebui să asculți de Dumnezeu și să-I fii credincios. Și din poziția aceasta să te rogi. Altfel Dumnezeu nu te aude și nu are nicio treabă cu tine. Zice „aduceți jertfele dreptății” și după aceea „încredeți-vă în Domnul”. Adică adu-I Domnului închinarea care-I place. Dumnezeu nu primește nimic de la cei care nu sunt ai Săi, adică de la cei care nu sunt născuți din nou. Și cum zice și la Romani 12.1-2? „Prin urmare, vă îndemn, fraților, prin îndurările lui Dumnezeu, să vă aduceți trupurile voastre ca o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu. Aceasta va fi o slujba duhovnicească din partea voastră! Nu vă conformați acestui veac, ci lăsați-vă transformați prin reînnoirea minții voastre, ca să puteți discerne care este voia lui Dumnezeu, cea bună, plăcută și desăvârșită.” Adu-I Domnului închinarea care-I place și AȘA să te încrezi în El! Nu poți pretinde că te încrezi în Dumnezeu când trăiești într-un mod care Îl ofensează. Dumnezeu nu este Servitorul celor care-și urmează poftele firești. Biblia zice că El nu este Slujitorul păcatului. El nu este cu tine ÎN păcatele tale. El este doar cu cei sfinți care au fost sfințiți în Cristos Isus și care trăiesc în sfințenia Domnului Isus prin ascultarea de Cuvântul Lui. Și iată, pentru că David era credincios, pentru că el se închina Domnului în modul decretat de Dumnezeu, în modul în care lui Dumnezeu Îi plăcea și a poruncit, el avea bucurie. Zice: „mi-ai dat mai multă bucurie în inimă decât au ei când li se înmulțește grâul și mustul.”

Spune aici că unii ziceau: „Cine ne va arăta ce este bine?” Iar apoi David declară: „Doamne, fă să răsară peste noi lumina feței Tale! Mi-ai dat mai multă bucurie în inimă decât au ei când li se înmulțește grâul și mustul.” La ce bine se refereau acei „mulți” când ziceau: „Cine ne va arăta ce este bine?”? Ce aveau ei în vedere? Păi, dacă suntem atenți, ce spune mai departe despre ei? Că li s-a înmulțit grâul și mustul. Deci, iarăși: ce aveau ei în vedere? Lucrurile acestei lumi și lucrurile care pier. Tot ceea ce oamenii doresc este ceva din ceea ce lumea le poate oferi sau să trăiască doar pentru a avea lucruri temporare și care putrezesc. Oamenii cu mintea firească DOAR pe lucrurile pământești sunt axați.

Legat de dorințele acestei lumi: când te interesează standardul lumii și ceea ce îți poate oferi ea, aceasta e calea sigură spre depresie și spre confuzie. Viața ta va fi anapoda, cu susul în jos, trăită invers de cum ai fost creat să trăiești. Pe mulți nu îi interesează să-și dorească Cuvântul lui Dumnezeu. Ei cred că fericirea o au așa, trăind după cum poftesc ei. Cred că fericirea înseamnă a trăi în fire și cum îți vin pornirile. Oamenii acestei lumi cred că trebuie să trăiești așa cum îți vine și doar atunci vei fi cu adevărat fericit. Cea mai mare greșeală! De fapt, din trăirea după voia firii iese depresia. Calea binecuvântării e doar calea lui Dumnezeu. Dacă am fost creați de un Dumnezeu Sfânt înseamnă că omul este creat pentru a avea părtășie cu El și pentru a fi aliniat la voia Lui. Dumnezeu ne-a creat pentru El. Biblia zice: „Din El, prin El și pentru El sunt toate lucrurile.”

Oamenii care nu vor să se întoarcă la Domnul doresc prosperitatea acestei lumi și vor să se satisfacă necontenit cu abundența încântărilor simțurilor. Atât îi interesează pe ei. Nu sunt interesați de voia lui Dumnezeu. De aceea sufletul lor e atât de arid și de aceea se află în tot felul de stări dubioase și anxioase. Nu îi interesează să se închine lui Dumnezeu așa cum a poruncit El, nu îi interesează să fie într-o stare corectă înaintea lui Dumnezeu prin Isus. Nu-i interesează să fie credincioși, nu-i interesează nimic ce are legătură cu Isus Cristos Domnul Vieții și Prințul Păcii. Și pentru că nu îi interesează, atunci nici pe Dumnezeu nu Îl interesează de ei, în sensul că El îi lasă să-și culeagă roadele amare. Depresia este rodul amar al neascultării de Dumnezeu. Biblia spune în Psalmul 32.10a că „de multe dureri are parte cel rău”. Cine e cel rău? Omul păcătos, adică cel care nu umblă pe calea Domnului.

Oamenii, chiar și atunci când PAR că sunt fericiți, se pot afla în depresie de fapt. Uite ce declară Biblia în Proverbe 14.13: „Chiar și în mijlocul râsului inima poate fi îndurerată.” Mulți se prefac că sunt în regulă și se străduiesc să se târască de pe o zi pe alta. Dar viața lor e vraiște. Și ce trist că nu vor să vină la Isus ca să cunoască adevărata binecuvântare spirituală, iar apoi în mod natural, ca rezultat al supunerii față de Domnul, pe cea psihică, emoțională și fizică.

Voi încheia cu două versete. Unul din Psalmul 119 și unul din Isaia 48, care arată tot faptul că doar atunci când faci voia lui Dumnezeu vei avea bucurie și o mare pace. Psalmul 119.165 zice: „Cei ce iubesc Legea Ta au parte de multă pace și nimic nu îi poate face să se împiedice.” Iar Isaia 48.18 afirmă: „O, de-ai fi luat aminte la poruncile Mele, pacea ta ar fi fost ca un râu, iar dreptatea ta, ca valurile mării.” Dacă asculți de Dumnezeu pacea ta va fi ca un râu. Dacă continui să-L respingi, vei merge din rău în mai rău, vei muri în starea ta de păcat și apoi vei suferi o eternitate. Întoarce-te la Cel Care Și-a dat viața de bunăvoie pentru tine, căci El este vrednic de toată cinstea și onoarea!

Corina Munteanu

www.adevarulazi.wordpress.com