Articole Devoționale / Motivaționale

Costel Ghioancă ◉ Ferește-te de comunitatea prostiei!

elefant.ro%20
evomag.ro%20
Costel Ghioancă ◉ Ferește-te de comunitatea prostiei!
Mi s-a întâmplat, de mai multe ori, să asist la scene de manifestare a prostiei, în toată splendoarea ei. De exemplu, vedeam un grup de tineri care vorbeau extrem de tare în mijloacele de transport în comun, iar unul dintre ei îndrăznea să folosească vorbe murdare. Imediat, unul după altul, tinerii se întreceau în cele mai josnice expresii pe care le poate rosti o ființă umană. Sau, în alte cazuri, tinerii râdeau de persoanele mai în vârstă, sau îi batjocoreau pe profesorii de la școală, și exemplele pot continua.

Ceea ce e comun în toate aceste situații de manifestare a prostiei e faptul că se creează o reacție în lanț, în care protagoniștii se întrec unii pe alții. Ei formează un fel de comuniate a prostiei în care competiția este mare și fiecare vrea să exceleze, arătând că poate îmbrățișa prostia mai bine ca celălalt. E interesant că, aproape în fiecare grup, există cel puțin o persoană care nu e chiar de acord cu prostia majorității, dar intră în joc din dorința de a fi acceptat și apreciat.

La fel cum oamenii încearcă să exceleze și să facă ce este bine atunci când fac parte dintr-o comunitate a oamenilor cu bun simț, tot așa, în comunitatea prostiei, fiecare vrea să fie cel mai bun, să exceleze în ticăloșii. Iată cum o dorință legitimă, sădită în inimile noastre de Dumnezeu, adică dorința de a fi apreciat și iubit de semeni, poate fi deviată în diverse comunități parazitare, cum este cea a prostiei.

Mai nou, comunitatea prostiei se propagă vertiginos în mediul online și pe rețelele de socializare. Efectul de contagiune e și mai puternic fiindcă în online lipsesc până și vestigiile reflexelor anti-prostie din lumea reală. În online prostia ia like-uri și distribuiri. Fie în lumea reală, fie în cea virtuală, motivația de a intra în „jocul prostiei” este aceeași: dorința de apreciere.

Pentru unii, lupta e pierdută. S-au camuflat așa de bine în comunitatea prostiei, încât sunt irecuperabili. Alții, intuiesc și simt că ceva nu e în regulă. Ei mai au o șansă și mai pot lua în calcul îndemnul înțeleptului: „Lăsați prostia și veți trăi și umblați pe calea priceperii!” (Proverbele 9:6).

Dacă vor avea tăria să schimbe taberele, vor descoperi că există și alte comunități în care poți fi apreciat.

PS. Ar fi o prostie să cred că nu m-am intersectat niciodată cu această boală. Sper totuși să nu o fi trăit comunitar.