%20%23%20OT.gif0)
%20%23%20MM.gif)
Am fost și continui să fiu uimit de reacția românilor față de refugiați. Avem poate multe carențe, dar ne unim la greu și nu mai gândim în termenii „noi” și „ei”. Suntem toți una. Durerea semenilor noștri e durerea noastră. Nu îmi vine să cred ce-mi văd ochii! Oamenii de rând și-au deschis casele și sunt dispuși să-și împartă camerele, baia și bucătăria cu cei ce suferă. Cum se explică această reacție plină de dragoste?
Cred că e mai mult decât o reacție firească. E Hristos în noi și cu noi. Cred că știți că și El a fost refugiat. Pe vremea Lui, un alt tiran turbat de putere îi ucidea pe pruncii nevinovați din Betleem și periferiile lui. Nu putea concepe ca cineva să-i conteste supremația. Isus și părinții lui au trebuit și ei să fugă și să treacă granița la vecini până când tiranul a murit. Așa că Isus îi înțelege pe refugiați. A trecut și El pe acolo.
Cred că ceea ce vedem în această zile este lucrarea lui Hristos în mijlocul nostru. Pe cerul întunecat al acestor vremuri grele nu strălucesc doar bombele și rachetele lui Putin. Strălucește iubirea lui Hristos!
Roagă-te și gândește-te cum poți ajuta. Fii gata de sacrificiu! Cine știe, poate chiar Hristos se va refugia în casa ta!
Costel Ghioancă
