%20%23%20OT.gif0)
%20%23%20MM.gif)
Din tot ceea ce sa relatat și sa făcut cunoscut public de-a lungul anilor despre Viorel Pașca, am înțeles că și-a dedicat viața îngrijirii celor pe care aproape nimeni nu îi mai voia: bătrâni abandonați, oameni fără adăpost, persoane cu dizabilități și bolnavi fără sprijin. Într-un reportaj realizat de Digi24 în 2018 se arăta că, până la acel moment, peste 2.000 de oameni trecuseră prin casele sale, iar această lucrare a continuat și în anii care au urmat.
Zeci de vehicul de intervenție. Un spital mobil. Sute de reprezentanți ai instituțiilor statului. O mobilizare fără precedent, care a stârnit indignarea multora. Dar, după această intervenție în forță, întrebarea care contează cu adevărat: ce va întâmpla cu sutele de oameni vulnerabili care aveau nevoie de ajutor? Cine îi va primi mâine? Cine le va oferi un pat, o masă și îngrijirea de care au nevoie?
Justiția trebuie să-și urmeze cursul, iar adevărul trebuie să stabilească instituțiile abilitate. Însă este revoltător cât de repede găsim resurse pentru a sancționa și cât de încet le găsim pentru a sluji. Dacă un om este chemat să răspundă pentru felul în care să încerce să poarte povara celor abandonați, atunci și statul ar trebui să dea explicații pentru anii în care nu a oferit o alternativă reală celor pe care le-au îngrijit, în cele din urmă, au ajuns să fie îngrijească alții.
O societate se măsoară nu doar prin fermitatea cu care se aplică legea, ci și prin compasiunea cu care îi ocrotește pe cei mai vulnerabili. De aceea, dincolo de anchete, comunicate și imagini spectaculoase, întrebarea care rămâne aceasta: după ce toate autospecialele vor pleca, cine va rămâne lângă acești oameni?
Daniel Bujeniţă
