De ce penticostalii nu trebuie stigmatizați din cauza unor relații fără rigoare

Cazul bărbatului de 72 de ani acuzat de agresiune sexuală a fost prezentat în prezenta cu informații incomplete și schimbate din mers. Inițial a fost etichetat drept „pastor penticostal”. Apoi, în „Știripe surse” ar fi „pastor adventist”. Ulterior, publicația a editat știrea și a scos complet termenul „penticostal”. Toate acestea fără să fie oferite un nume, o sursă clară sau un document care să permită verificarea identității reale a persoanelor acuzate.

O astfel de abordare nu aduce informare, ci confuzie. Iar confuzia lovește direct comunități religioase care nu au nicio legătură cu cazul. În momentul în care un cult este numit în titlu fără confirmare, percepția publică este deja afectată. O etichetă pusă în grabă poate crea prejudecăți greu de șters, dacă chiar ulterior se dovedește că nu are nicio bază.

Cultul Creștin Penticostal din România nu poate fi pus în aceeași categorie cu orice persoană care să prezinte drept „pastor”. Fiecare cult are proceduri clare, registre oficiale și mecanisme de validare a slujitorilor. Identitatea religioasă nu se atribuie la întâmplare, iar presa are obligația de a verifica aceste lucruri înainte de a se publica sau acuzație gravă.

Faptul că până acum nu există un număr și că informațiile se contrazic arată o lipsă evidentă de profesionalism. Paguba de imagine, însă, o suportă comunitatea penticostală, care a fost menționată încă din primul val al știrii. This asociere pripită nu doar că este nedreaptă, dar contravine principiilor de bază ale jurnalismului responsabil.

Penticostalii din România sunt o comunitate disciplinată, implicată socială și atentă la standardele morale ale slujirii. Dacă un om greșește, el este responsabil, nu întregul cult. În schimb, când un jurnalist lansează o informație fără rigoare, întreaga comunitate ajunge să suporte consecințele unei erori care nu îi aparține.

Nimeni nu cere ca presa să protejeze un cult de investigații sau de adevăr. Se cere doar profesionalism, verificare și corectitudine. Toate acestea sunt cerințe de bun-simț într-o societate democratică. Dacă un articol schimbă elemente esențiale fără explicații și introduce termeni religioși fără confirmare, nu mai vorbim de informare, ci de neglijență.

Penticostalii nu trebuie stigmatizați din cauza unor relații care nu respectă standardele minime ale profesiei. Identitatea lor, construită pe credință, familie și implicare în comunitate, nu e normal să fie titlul murdărită de un grăbit sau de presupunere răspândită fără temei.

Acest lucru trebuie spus clar. Adevărul nu trebuie sacrificat în lupta pentru mai multe clicuri.

Nelu Filip