
Am vizionat astăzi un material pe youtube, intitulat „Lupta comunismului cu familia” https://youtu.be/VyC_h6RKIJg , și trebuie să vă mărturisesc că deși prezenta lucruri întâmplate cu aproape 100 de ani în urmă, în vremea comunismului sovietic, am început să mă cutremur la gândul că retrăiesc oarecum vremuri pe care le credeam de mult apuse și a căror amintire gândeam că nu trebuie să mai încapă în memoria mea. O fi „uitarea scrisă în legile-omenești”, cum frumos scria Ion Minulescu, dar vai, uitarea aceasta chiar naște monștri, și încă dintre cei mai hidoși și fioroși.
„Abecedarul comunist, ediția 1919 vorbea despre o societate în care părinții nu vor mai folosi cuvinte precum „al meu” sau „a mea” vorbind despre copii. Ei vor avea grijă de toți copiii comunității, fără să țină cont de cine i-a născut. Toți bolșevicii de la început erau de acord că așa se va întâmpla.” Cu alte cuvinte voiau ca Statul comunist să fie proprietarul de fapt al tuturor copiilor, pe care apoi să-i poată îndoctrina ușor, făcând din ei comuniști veritabili crescuți fără nici un fel de valori familiale, gata să-și vândă proprii părinți și frați pentru blidul de linte al ascensiunii în structurile bolșevice.
Încercarea de a introduce astăzi în școlile României educația sexuală, fără acordul părinților, căutând în mod subversiv de această dată să se dea Statului prerogative discreționare asupra copiilor noștri este o meteahnă comunistă, care nu mai are ce căuta într-o Românie care și-a câștigat eliberarea de sub comunism cu prețul greu al prea multor vieți. Nu statul a dat viață acestor copii, nu statul a vegheat cu grijă să le împlinească nevoile cotidiene și de aceea nu statul va hotărî cu ce trebuie umplută mintea copiilor noștri.
Ideea de stat proprietar de copii, este una dintre stratagemele Diavolului de a junghia, de a fura și de a prăpădi familia pe care Dumnezeu a întemeiat-o atât de frumos pentru binele omului. Despre ea vorbește Barnevernetul norvegian care răpește copii și despre ea vorbesc din ce în ce mai des comuniștii contemporani deghizați în mari apărători de drepturi ale copilului.
Nu statul, ci părinții sunt responsabili înaintea lui Dumnezeu de felul în care cresc copiii lor. Așadar, lăsați părinții să facă ceea ce i-a mandatat Dumnezeu să facă, iar pe copiii noștri lăsați-i să crească frumos și drept, având o minte curată și neîntinată de doctrinele obsedaților sexuali ai secolului XXI.
Nu mai vrem nici comunism, nici neocomunism ci vrem să trăim ca oameni liberi, hotărând în mod liber pentru binele nostru și al copiilor noștri.