In perioada sarbatorilor de iarna si a recentelor calatorii transatlantice am avut prilejul sa citesc o carte fascinanta. Am selectat-o ca si companion de calorie dar si pentru ca ea evoca, asa cum am scris deja in preajma Craciunului de doua ori, contributia enorma a crestinismului la civilizatia europeana dar si mondiala. Ea discuta, pe alocuri cu lux (si, poate, exces) de amanunte, influenta pozitiva a crestinismului asupra sistemului carceral al antichitatii. Este pentru prima data in lunga mea cariera de promovare a valorilor crestine si a relevantei crestinismului pentru civilizatia europeana, cind dau peste o astfel de carte.
Cartea ne-a fost pusa la dispozitie anul trecut de doi istorici de valoare de la University of California (Berkley). Doi istorici, Matthew DC Larsen si Mark Letteney au intocmit cartea pe care au intitulat-o Ancient Mediterranean Incarceration / Sistemul penitenciar din Mediterana antica (California University Press). [In linkul acesta gasiti un capitol al cartii disponibile online: https://www.researchgate.net]
Cartea acopera o perioada de timp vasta, de peste un mileniu, o perioada a carei culturi scrise, literatura, pictura, imagini, arhive, scrieri istorice si date arheologice abundente in informatii privind sistemul de detentie al intemnitatilor antichitatii. In mare, cartea acopere perioada timpurie a civlizatiei romane pina pe la mijlocul primului mileniu al erei crestine cind crestinismul a devenit ferm inradacinat in institutiile europene.
O alta mare valoare a cartii este ca ea coroboreaza si unele informatii aflate in Noul Testament privind sistemul penitenciar al acelor vremuri.
Cartea e, simultan, dificil dar si lejer de lectura. Aproape fiecare fraza din cartea de informatii captivante privind sistemul cerceral al antichitatii. Constienti de cantitatea vasta de informatii, insa, autorii incep fiecare paragraf al cartii cu o tema specifica care apoi si sprijina de informatiile date. Cartea e interesanta si pentru noi, romanii, deoarece ea da informatii interesante si privind sistemul de incarcerare si inchisorile romane din Dacia parintilor nostri.
Motivele pentru care oamenii erau intemnitati in antichitate sunt cele cunoscute si in zilele noastre. Motive in plus, care astazi sunt interzise, erau datoriile pecuniare pe care din diferite motive oamenii nu le puteau plati. Uneori, barbatul si sotia erau intemnitati in serie, pentru a permite barbatului sa munceasca sa plateasca datoriile familiilor, in timp ce sotia era tinuta in inchisoare ca si gaj. Pedeapsa cu inchisoarea pentru neplata datoriilor se aplica atit datoriilor private cit si celor publice (neplata taxelor). Au supravietuit si texte antice in care tatii erau eliberati temporar sa semene si sa culeaga roadele cimpului, timp in care copiii le erau tinuti in inchisoare.
Sistemul carceral era crunt. Cei condamnati la ani multi de inchisoare mureau in detentie si doar putini isi implineau anii iar apoi apucau libertatea. Intemnitatii munceau in mine, pe vase militare, trageau la visle. Conditiile erau oribile, condamnarea la citiva ani de inchisoare fiind, in realitate, condamnare la moarte. In Spania, de exemplu, textele antice mentioneaza o mina de cupru in care munceau 40 000 de intemnitati. Intemnitatii mureau, zilnic, in numar mare, in timp ce profiturile pentru statul roman erau enorme. Au ramas texte pina in zilele noastre in care inchisorile solicitate de la autoritati hrana pentru intemnitati pentru a-si putea continua munca.
Petru Costea



%20%23%20MM.gif)





