Parada LGBT, probabil cea mai populară din istorie, desfășurată în deschiderea Jocurilor Olimpice, continuă să atragă critici dure. Printre cei care s-au pronunțat mai marginea acestui subiect se numără Andrei Marga, Mircea Diaconu și Daniel Funeriu.

În media și social media au apărut și elogii, și critici cu privire la acest eveniment. Apărătorii au susținut că au acționat în baza libertății de expresie. Contestatarii au lansat în „rafală”, diverse acuzații la adresa organizatorilor, pe care i-au tras la răspundere pentru: ridiculizarea creștinismului, prozelitismul LGBT în rândul copiilor, vulgaritatea/erotismul nejustificate și incompatibilitatea manifestației cu specificul evenimentului, adică unul sportiv.

Andrei Marga: „Aceste curente nu favorizează nici conviețuirea armonioasă, nici civilizația”

Andrei Marga, filozof, istoric, fost ministru de Externe și fost ministru al Educației, crede că parada LGBT, care a culminat cu reinterpretarea tabloului „Cina cea de taină”, reprezintă o insultă la adresa creștinilor din întreaga lume. Potrivit cadrului universitar, întregul eveniment a fost distrus de manifestația „neoprogresistă”.

„Deschiderea a fost tehnic, magnifică, pe râul Sena. Apoi, a fost ratată după părerea mea, cu acest tablou al ‘Cinei cea de taină’, reinterpretat în termenii neoprogresismului de astăzi. Trebuie să facem o distincție între progresismul american, care este o doctrină a dezvoltării societății americane, un proiect grandios, sublim și neoprogresismul, care este altceva. La noi se fac aceste confuzii, între cele două.

Revenind la Paris, ceea ce ei au făcut pe parcursul deschiderii este un atac față de creștinii Europei. Este un atac penibil. Totuși, fără bazele creștine, Europa nu mai e aceeași. Apoi, este o eroare logică: Olimpiada nu e doar a francezilor, ci a tuturor pământenilor. Nu se poate veni cu argumentul ‘noi așa am gândit’ evenimentul.

În vremuri mai noi, atunci când s-a făcut coaliția de guvernare pentru Joe Biden, s-au adunat toate curentele din societatea americană, inclusiv curente care cer schimbări culturale de această natură, cu atacuri la familia creștină, cu atacuri la creștinism, la multe alte lucruri, plus alte curente. S-a creat acest curent neoprogresism, care în loc să fie axat pe ameliorarea condițiilor sociale, culturale ale persoanelor, el acum e axat pe schimbarea naturii umane, schimbarea sexului. Din păcate, chiar președintele Biden, în discursul despre ‘Starea Uniunii’, susținut la finalul lui ianuarie 2024, a spus celor transgenderi, să conteze pe el, ca un sprijin politică.

Suntem în situația în care pe glob se accentuează această mișcare. Sigur, fiecare face ce vrea cu propriul corp, dar aceste curente nu favorizează nici conviețuirea armonioasă, nici civilizația. De aceea, eu le privesc critic„, a declarat celebrul scriitor și analist de politică externă, pentru Ziare.com.

Mircea Diaconu: „Mi s-au părut niște lucruri deplasate”

Mircea Diaconu, actor, fost europarlamentar și fost ministru al Culturii, crede că acțiunile comunității „curcubeu” au fost „agresive”, însă insuficient de puternice, astfel încât să umbrească simbolistica Jocurilor Olimpice și restul aspectelor pozitive.

„Sincer să fiu, m-am uitat cu soția mea și am văzut toată deschiderea, cât a durat ea, vreo trei ore. Mi s-a părut o idee extraordinară să folosești râul, orașul, străzile, catacombele pentru spectacol. Parada nu a fost niciodată așa, pe vaporașe. Ideea generală a fost foarte bună. Dar mi s-au părut și niște lucruri deplasate.

Revenind la ‘Cina cea de taină’. Jur că nu mi-a trecut prin cap că era vorba despre ‘Cina cea de taină’. Apoi, au început revoltele. M-am uitat mai atent, existau niște trimiteri către asta. E un lucru care, din păcate, agresivitatea unor ONG-uri, unor asociații de acest tip, care intră pe geam, pe sub ușă, peste tot și se infiltrează și se poziționează, apoi cer: recunoaștere și tot felul de lucruri. E un fenomen real și e în toată Europa. Și la noi a început să fie, într-o măsură suportabilă zic eu, încă. Dar să fac un capăt de țară, nu cred că e cazul. Chestiunea asta cu LGBT-ismul e într-un colț. Nu pot să arunc toată parada, care mi s-a părut inedită, spectaculoasă. Dar agresivitatea acestor asociații este vizibilă și personal, mă deranjează.

România e mai ferită decât multe decât restul țărilor din Europa, dar răspunsul, după părerea mea, nu trebuie să fie cu revolte, cu opinii contrare abrupte. Cu liniște, calm și demn trebuie să ne vedem de religia noastră, cultura noastră. Nu trebuie să blamăm, să atacăm, trebuie să tolerăm și să ne continuăm viața așa cum considerăm.

Aceste asociații, ONG-uri, când împing ostentativ sau anormal de mult subiectul, dacă răspunsul este egal, atunci se alimentează reciproc. Asta s-a văzut tot timpul, pe orice temă, inclusiv pe fondul tensiunilor româno-ungare.

La Parlamentul European am conviețuit foarte bine. Am susținut că cea mai mare valoare a Uniunii Europene este diversitatea. Unitate în diversitate. Haideți să ne vedem fiecare de propria diversitate. SUA sunt același lucru, cu aceeași limbă. O singură națiune. La noi este ‘Europa Națiunilor’. Le-am spus și olandezilor, eu respect diversitatea lor, așa cum trebuie să respecte și ei diversitatea noastră. Au înțeles, jos pălăria! Nu ne-am certat, nu ne-am contrat”, a comentat Mircea Diaconu, pentru Ziare.com.

Revelația lui Daniel Funeriu: „Am început să mă gândesc la religie și altfel decât în termeni primitivi / Nu orice libertate este și oportun de exprimat”

Daniel Funeriu, fost ministru al Educației, și-a exprimat și el punctul de vedere. Profesorul universitar a calificat actul artistic din Franța drept „o bătaie de joc”. De asemenea, pentru a-și întări punctul de vedere, a adus în prim-plan un aspect revelator: momentul în care a înțeles, de fapt, cât de importantă este religia pentru ființa umană.

„Ajuns pe scaunul ministerial eram hotărât să reduc pe cât se poate religia în școală. Educația mea în Franța laică (în Alsacia mea e puțin diferit) nu a făcut decât să întărească supărarea mea pe Dumnezeu, verbalizată o singură dată, când aveam 6 ani (…)

Cu predarea religiei rămâneam inflexibil: o voiam scoasă pe cât posibil din școală. Când a trebuit să scriu Legea 1 am început să fiu șovăielnic: aveam eu dreptul, în baza convingerilor mele, să mă pun împotriva convingerilor a 2.4 milioane de familii (cam 80%) care au copii în școală? Începând să am dubii și dorind să am o opinie inteligentă dar exterioară României (căci nu o voiam poluată de afinități personale pro sau contra BOR) i-am cerut părerea unui mare intelectual alsacian, apropiat de mediile educaționale. Cred că, în forul său intern, omul e ateu. Răspunsul lui m-a convins că este esențial să nu scot religia din școală:

‘Daniel, oamenii au un spațiu spiritual pe care simt nevoia să și-l umple, iar religia o face destul de bine. Dacă scoatem creștinismul – care și-a rezolvat problemele cu independența statului față de religii- din școli riscăm să lăsăm acest spațiu spiritual pradă la tot felul de ciudățenii și să ajungem cu generații întregi de tineri fără repere spirituale, ceea ce e foarte periculos’.

În urma acestei sinteze, mi-am schimbat radical poziția și am decis să las religia în școli cum este ea și azi. Spre norocul meu, de fapt, nici nu aveam de ales: Constituția e de neocolit, spunând că școala este obligată să OFERE materia religie (nu să oblige!), atenție, conform specificului fiecărui cult (adică religie, nu istoria religiilor), iar legea nu poate să treacă peste Constituție.

Mi-a venit să scriu această postare după ce am citit în presa franceză și aici pe Facebook despre bătaia de joc pe care organizatorii au administrat-o operei ‘Cina cea de taină’ la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice.

De când am început să mă gândesc la religie și altfel decât în termeni primitivi (gen ‘pupători de moaște’ versus ‘corporatriști’) am convingerea că arta își îndeplinește vocația când celebrează credințele oamenilor, nu când le batjocorește.

‘E artă’ nu e – cel puțin în lectura mea a lumii – un pretext valid pentru celebrarea a ceea ce e hâd în om (pentru că bătaia de joc la adresa creștinismului în fața întregii planete exact asta e, autoflagelare și celebrarea hidoșeniei). Da, libertatea în expresia artistică e uriașă, și așa trebuie să fie, dar nu orice libertate este și oportun de exprimat. De exemplu, nu există legi împotriva prostiei. Nu există legi împotriva urâțeniei și nici o lege care să te împiedice să fii dizgrațios/dizgrațioasă. Există libertatea de a fi prost, urât, dizgrațios, există libertatea de a-ți distruge sănătatea. Libertăți pe care e, totuși, mai bine să nu le exercităm. Din păcate prea multă lume se consideră obligată să-și și exercite aceste libertăți. Care, culmea, nu au fost niciodată îngrădite și în numele exercitării cărora s-au întâmplat multe nenorociri”, a notat Funeriu, pe Facebook.

• Rămâne de văzut ce au pregătit organizatorii Jocurilor Olimpice și pentru ceremonia de închidere. Olimpiada de la Paris, din 2024, se desfășoară în perioada 26 iulie – 11 august.