Articole Semnele vremurilor Diaspora Română Creștină

Peter Costea ◉ Noua identitate LGBTQ (I)

elefant.ro%20
evomag.ro%20
Peter Costea ◉ Noua identitate LGBTQ (I)
În fiecare an descopăr ceva nou în propaganda elgibitistă. Anul acesta este noțiunea că ne aflăm în preajma formării unei identități noi, politice și sociale, bine conturată și sprijinita de o ideologie (nu doar practică) aparte. E vorba de identitatea elgibitistă, o identitate nouă și deja confirmată de sociologi.

Discut astăzi acest subiect pentru prima dată și redau mai multe paragrafe dintr-un articol recent scris pe această temă de sociologul american Mark Regnerus. Creștin practicant, Dr. Mark Regnerus este profesor de sociologie la University of Texas (Austin). Scriitor prolific, profesorul Regnerus a fost invitatul meu în urmă cu doi ani pe pagina mea de Fabebook.

***
Mark Regnerus
Se observă o creștere a autoidentificării LGBTQ în rândul adulților tineri care nu manifestă comportament homosexual. Noile analize ale datelor Gallup pun cifra LGBT între Zoomeri (adică a celor născuți între 1997 și 2012) la 20%. Datele furnizate de General Social Survey arată că ponderea americanilor LGBTQ sub 30 de ani a explodat de la 4,8% în 2010 la 16,3% în 2021. Indiferent de sursa datelor, însă, este clar că în 11 ani, identificarea LGBTQ în rândul tinerilor americani s-a triplat.

Și totuși, comportamentul non-heterosexual la persoanele de sub 30 de ani rămâne puțin peste jumătate din această cifră, la 8,6% (în 2021).

Comportamentul sexual obișnuia să fie distincția cheie a homosexualității. Homosexualitatea, însă, a cedat locul identității personale, atât ideologice, cât și politice.

De fapt, ar fi trebuit să vedem evoluția lucrurilor în această direcție. Într-un studiu publicat anul trecut în Archives of Sexual Behavior, coautorul meu Brad Vermurlen și cu mine am descoperit că predictorul cheie al atitudinilor adulților cu privire la tratarea disforiei de gen a adolescenților cu hormoni sau intervenții chirurgicale nu a fost vârsta, afilierea politică, educația, orientarea sexuală sau religia. Cel mai bun predictor a fost dacă respondenții s-au considerat pro-viață sau pro-avort.

Acest lucru ne-a surprins. În retrospectivă, nu ar fi trebuit să ne surprindă. Opiniile despre avort și medicina de gen tind să se orienteze pe diferențele de bază în modul în care oamenii înțeleg persoana umană, propriul lor corp, corpurile altora și chiar scopurile pentru care existăm.

Sociologul James Davison Hunter a prezentat acest lucru în cartea sa din 1991 Culture Wars. În ceea ce el eticheta atunci ca viziunea „progresistă” asupra lumii, autonomia corporală este primordială pentru această viziune "progresistă". Determinăm noi cine suntem și ar trebui să fim liberi să facem acest lucru prin modificarea corpului și controlul și redirecționarea proceselor corporale. În ceea ce Hunter a numit viziunea „ortodoxă” asupra lumii, pe de altă parte, integritatea corporală depășește autonomia și autodeterminarea.

Peter Costea