Adrian Papahagi ◉ În vremuri de confuzie și de corupție, să fim așa cum ne dorește Mântuitorul: integri și deștepți....

Cum ne vrea Hristos în lume? După spusa celebră a lui Nicolae Steinhardt, „Hristos nu ne-a cerut niciunde să fim proști, ci deștepți. Nicăieri şi niciodată nu ne-a cerut Hristos să fim proști. Ne cheamă să fim buni, blânzi şi cinstiţi, smeriţi cu inima, dar nu tâmpiţi”.

Cunoaștem cuvintele cu care Mântuitorul îi trimite pe apostoli să propovăduiască adevărul: „Iată, Eu vă trimit ca pe niște oi în mijlocul lupilor; fiți dar înțelepți ca șerpii și blânzi ca porumbeii” (Matei 10, 16). Pasajul din Biblia ortodoxă (în diortosirea vrednicului de pomenire Bartolomeu Anania) ar trebui totuși amendat.

În greacă, adjectivul care califică șerpii nu este σοφόi (înțelepți), ci φρόνιμοι, care înseamnă „deștepți”, „isteți” – adică inteligenți, dar și treji, alerți, capabili mereu să deosebească prietenul de dușman, înțeleptul de nebun, licheaua de cel vrednic, minciuna de adevăr.

Cel deficitar în registrul lui „frónimos” se cheamă oligofren. „Fren-”, „fron-” sunt grade apofonice diferite ale aceluiași radical, la rândul lui înrudit cu „frag-”, care înseamnă a închide, a proteja. Diafragma este membrana care separă plămânii și inima, organele nobile asociate sufletului, de viscere, organele joase ale poftelor și instinctelor primare. Găsim deci în subsidiar opoziția dintre rațiune și pasiune, dintre inteligență și pornirea animalică. Deși comparația hristică privește animale, asociate ca în fabulă unor calități specifice, cuvântul ales disociază între inteligența umană și visceralitatea animală. Hristos le cere deci apostolilor să nu fie pasionali, viscerali, impulsivi, deci dobitoci, ci raționali și deștepți, în toate sensurile pe care acest din urmă cuvânt le are în limba română.

Și atributul porumbeilor se cuvine îndreptat. Nu blândețe cere Hristos aici, ci puritate. În greaca veche, avem ἀκέραιοι, adică „neamestecat” (cf. verbul κεράννυμι, a amesteca). Amestecul la care se referă în primul rând acest cuvânt este cel al apei cu vinul, adică falsificarea, diluarea. Hristos le cere deci apostolilor să fie puri ca vinul neîndoit cu apă. Cea mai bună traducere ar fi, așadar, „integru”, „pur”. Nu este deci vorba despre blândețe, opusă asprimii, ci despre nevinovăție, căci în versetul următor Hristos îi avertizează pe apostoli să fie ireproșabili, integri, ca să se ferească de cei care oricum caută să-i persecute.

În vremuri de confuzie și de corupție, să fim deci așa cum ne dorește Mântuitorul: integri și deștepți. Să înțelegem că manipularea ideologică a credinței se poate numi putinism, dughinism, puricism, ortodoxism – orice, dar nu ortodoxie, adică dreaptă credință. Că Dumnezeu nu-i iubește pe criminali, pe hoți și pe corupți dacă nu se îndreaptă. Că patriotismul înseamnă iubire cinstită și firească, nu viol urmat de jaf. Că libertatea și curajul de a te lupta pentru adevăr și dreptate sunt bineplăcute lui Dumnezeu, iar faptul că unii profită viclean de ele nu e un motiv de resemnare dezabuzată și de inacțiune.

Adrian Papahagi

03 octombrie 2023