%20%23%20OT.gif0)
%20%23%20MM.gif)
Esența pură a imoralității Nu stă în a comite acte imorale ci a considera ca acele acte (imorale) defapt nu au nimic greșit în a le comite. Cine ajunge în această extremă, nu mai are cale de întoarcere!
O tânără bisexuală, încerca să îmi explice de ce este greșit ca noi, creștinii, să afirmăm că homosexualitatea e ceva greșit. "Cât timp, tu afirmi ca este o problemă, chiar dacă pentru mine nu este o problemă, prin faptul că tu afirmi aceasta, problema rămâne."
Exact! Toată miza se dă acum, și se va da, pe cât de mult ne vom găsi noi creștinii, forța să afirmăm în continuare că imoralitatea este fundamental greșită și că orientarea homosexuală este o problemă! Problema va dispărea în momentul în care noi care credem că este o problemă, vom tăcea sau mai rău, vom afirma ca nu este o problemă! Toată miza se dă pe afirmația Bisericii și nu pe propagandele ieftine de tip "gay-pride" etc.
Bătălia se dă tocmai ca prin legile date, si care tot vor continua să se dea, să determine Biserica să nu mai afirme că anumite probleme ar fi probleme, cand defapt nu sunt probleme...ca astfel, societatea imorală să aibă consimțământul Bisericii sa facă exact ce spune sfântul apostol: "totuș, ei nu numai că le fac, dar și găsesc de buni pe cei ce le fac." Rom.1:32
Înțelegeți acel " nu numai că le fac dar.." Exact aici vor să ne târască pe toți, sfinți și păcătoși! Să afirmăm că nu este nicio problemă!
Cu dragoste, cu respect, fara violență fizică sau verbală, fără abjecții sau injurii la adresa unei minorități sexuale, Biserica a afirmat și va afirma sus și tare contrariul la Rom1:32 " nu doar că nu le facem, dar este absolut rău să consideri că acest lucru poate fi făcut"
Iată esența moralității creștine și totodată, războiul dintre cele două afirmații!
Eugen Porcilescu
