%20%23%20OT.gif0)
%20%23%20MM.gif)
Suflă vântul amenințărilor oamenilor.
Suflă vântul care clatină corabia sănătății.
Suflă vântul crizei economice.
S-au dezlănțuit vânturi în casa ta.
Inima ta pare învăluită de vânturile îndoielii.
Și Hristos pe care îl urmezi, tace. Pare ca odinioară obosit de o lume care deși îi mănâncă pâinea, rămâne la fel de goală ca o pungă spartă.
Tu știi însă că lui Hristos îi pasă. Vorbește cu El: Hristoase Isuse, știu că îți pasă de mine. Am văzut cu ochii credinței când mureai la Golgota pentru mine. Te rog, ceartă furtuna și oprește vânturile.
,,Taci fără gură’’...
Nu îți fie teamă. El are toată puterea asupra oricărui vânt. El va opri și furtuna ta. Vântul se va potoli, valurile se vor cuminți și vei ajunge pe malul celălalt. Pornește rugăciunea și El va opri vântul.
Cine este Acesta de îl ascultă și marea și furtuna și vânturile? Ai uitat? El este Hristos, Domnul inimii tale, Domnul cel tare și viteaz care a biruit în luptă. Să nu îți fie frică...!
Nimic nu pare să se miște. Totul pare imposibil. Zidurile stau neclintite. Nu știi încotro să mai mergi. Pare blocată viața între ziduri de netrecut.
Nu îți fie teamă. Dumnezeu poate porni un vânt. Va sufla peste întinderea acestei mări care blochează drumul tău spre libertate, spre bucurie. Poate nu e roșie această mare a problemelor. Poate e neagră.
Vântul de răsărit va bate cu putere.- Exod 14:21 - Mereu de la răsărit vine speranța. Așa cum astăzi răsăritul îți spune că e o nouă zi. Apele se vor despărți în două pentru că vântul îndurării lui Dumnezeu vrea să te scoată din împresurare.
Vei vedea cu ochii tăi cine este Dumnezeu. Tu să te pregătești de o cântare ca Moise odinioară: Exodul 15:2 – "Domnul este tăria mea şi temeiul cântărilor mele de laudă: El m-a scăpat. El este Dumnezeul meu: pe El Îl voi lăuda. El este Dumnezeul tatălui meu: pe El Îl voi preamări. "
Ești tare obosit. Sau mai degrabă dezamăgit. Ai luptat atât pentru cei de lângă tine și ei au rămas ca niște catâri îndărătnici. Cauți și tu o peșteră unde să te ascunzi. Pur și simplu nu mai poți crede că se vor schimba cei pentru care te rogi.
Un vânt lin și primăvăratic te caută la gura peșterii. Îți strigă numele. E susurul dragostei lui Dumnezeu care nu te lasă în hibernarea deznădejdii. Hai afară, hai la lumina speranței. Mai ai drumuri de făcut, mai ai biruințe de câștigat.
Poate vântul acesta ce bate cumplit este vântul pornit de tine. Poate că neascultarea mea a pornit vântul acesta. Nu poți rămâne în somnul răzvrătirii, acolo în cala corabiei, crezând că nu te vede nimeni.
Puteam să ne opri la limanuri bune. Puteam să ne mulțumim cu ce avem, dar lăcomia ne-a făcut să ridicăm pânzele și să pornim mai departe. Am crezut că suntem stăpâni pe țintă și am ajuns în mijlocul Eurachilionului, a unei furtuni mari.
El va opri furtuna când tu te vei opri să fugi de El. Schimbă direcția vieții, intră în ascultare și va fi pace, liniște senin. Să oprim pașii noștri să mai fugă de Dumnezeu cât încă nu avem pierderi atât de mari.
Bat vânturile.
Unele vin de la Dumnezeu ca să te scape din încercuire.
Unele vin de la Dumnezeu ca să te scoată din deznădejde.
Unele vin de la Dumnezeu ca să îl cunoști mai bine.
Unele vin de la Dumnezeu ca să îți oprească mersul neascultării.
Mai presus de toate suflă însă un vânt al milei lui Dumnezeu, al unei speranțe înnoite, al unei iubiri care ne caută în prag de săptămână.
Lasă adierea harului să te poarte din biruință în biruință.
Florin Ianovici
