Mi-am luat porția de bucurie și odihnă. Nu, nu am fost în concediu, ci în tabăra de copii de la Purcari.

Nu am cheltuit pentru mine, ci pentru alții. Nu mi-am luat daruri mie, ci altora.

Cei peste 100 de copii care fac parte din programul Viață și Lumină au petrecut un timp extraordinar cu Samaritenii Renovatio.

Ne-am jucat împreună, am râs împreună, am mâncat împreună.

Dar am și plâns…!

Într-una dintre pauze am împărțit banane. Fiecare copil a luat câte una. La sfârșit a rămas un buchet de 4 banane și un singur copil – foto –

A întrebat din ochi dacă poate să le ia. Le-am dat cu toată inima. Deodată a început să alerge prin curte și să strige ca un războinic care vine de la luptă, biruitor.

M-am uitat cu mirare și simpatie până când am auzit: ,,mai am frați acasă…’’. Atunci mi-au dat lacrimile pentru că am înțeles cât de multe am pierdut noi, cei care ne rostogolim viața între nemulțumiri.

Mulțumesc, copile drag, pentru lecția de simplitate și dragoste.

Mulțumesc că privindu-te, mi-am amintit de ce îl iubesc pe Hristos.

Mulțumesc că mi-ai adus aminte cum arată dragostea adevărată, ,,dragostea care mai are frați acasă’’.

Ferice de cine udă pe alții întrucât și el va fi udat.

Mulțumim pentru dragostea voastră care a sprijinit efortul nostru. Ați adus mare bucurie unor copii care au nevoie de voi, de noi.

Ridică și tu ochii spre cer.

Uită-te la ce a pus Dumnezeu în mâinile tale.

Câte binecuvântări ai primit!

Aleargă și dă un tur al bucuriei, al recunoștinței.

Dă și tu un chiot de biruință în cinstea dragostei lui Dumnezeu.

Și apoi gândește-te: tu, mai ai frați acasă?

Florin Ianovici