%20%23%20OT.gif0)
%20%23%20MM.gif)
Un copil simpatic de la fundație, a spus cu ocazia unui interviu: ,,nu pot să vorbesc în engleză din cauza românei care mă zăpăcește.’’ Poate ți-am descrețit fruntea, dar el a rostit un adevăr: ne blocăm în anumite gânduri dacă nu le traducem prin Cuvântul lui Dumnezeu.
Gânduri negative
Nu sunt bun, niciodată nu reușesc, nu însemn niciodată nimic. Viața mi se scufundă și va merge din ce în ce mai rău. Nu se va opri niciodată. Nu am cum să schimb felul în care sunt.
Gânduri neadevărate
Oricât de mult aș încerca, nu voi face niciodată ceva important, mi se pare că fac praf orice lucru de care mă apuc. Dumnezeu nu m-ar putea iubi niciodată după toate pe care le-am făcut. De ce s-ar mai interesa Dumnezeu de mine? Sunt fără valoare.
Gânduri necurate.
Trebuie să mă descurc singur. Nimeni nu mă va ajuta. Mai bine pun mâna pe tot ce pot. În fond am o singură viață și trebuie să o trăiesc. Știu cum pot obține banii aceia. Cu o semnătură, am rezolvat.
Toxicitatea lăuntrică nu se măsoară de către ecologiști, dar probabil că nivelul radioactivității este mortal pentru mulți dintre noi. Omul este ceea ce gândește în inima lui. Înainte de orice alt calcul, socotelile se fac în suflet.
Dacă te lași dominat de gândurile negative, vei deveni o persoană negativistă.
Dacă te lași dominat de gânduri neadevărate, vei fi amăgit.
Dacă te lași dominat de gândiri necurate, vei aluneca și vei deveni necurat.
Sufletul va stagna și se va veșteji. Dacă însă vei strânge Cuvântul în inima ta și vei cugeta la el, sufletul va curge împreună cu Apa Vie și va înflori.
Nu lăsa mintea să pălăvrăgească și să macine toate nonsensurile, ci așează adevărurile lui Dumnezeu pe temelia minții. Înainte să pornească lupta ea este pierdută sau câștigată în minte. Cât de luminos este ceea ce spunea Abraham Lincon: ,,nu înfrângerea ne face slabi. Înfrângerea ne arată cât suntem de slabi.’’
Diavolul are patru arme extrem de periculoase. Mortale, aș spune:
Pesimismul.
Frica.
Amărăciunea.
Critica.
Pesimistul
...nu are viitor, pentru că viitorul este întunecat. Pesimismul este buruiana care crește cel mai repede și dacă nu o smulgi la timp, sufocă toată grădina. Când ești sub asaltul gândurile pesimiste, te rog să faci loc gândurilor lui Dumnezeu. Înlocuiește gândurile tale cu ale lui Dumnezeu: Ieremia 29:11 – "Căci Eu ştiu gândurile pe care le am cu privire la voi’, zice Domnul, ‘gânduri de pace, şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde."
Frica
...este piatra de moară a trecutului care devine un munte de netrecut pentru ziua de mâine. Am citi de curând că tinerii din Germania nu mai vor să urmărească știrile. Și au dreptate pentru că trăim o cultură a fricii cultivate. Frica spune mereu: nu pot și nici nu voi putea vreodată. Frica vrea să uiți cine ești. Eu vreau doar să îți aduc aminte că ești copilul lui Dumnezeu și că Tatăl ceresc nu te va lăsa: Romani 8:15 – "Şi voi n-aţi primit un duh de robie, ca să mai aveţi frică, ci aţi primit un duh de înfiere, care ne face să strigăm: „Ava!”, adică „Tată!”"
Amărăciunea
...bea din izvorul nemulțumirii și se instalează pe fondul amnezii. Am uitat toate binecuvântările primite și ne-a înțepenit în acest: nu am ce îmi doresc. Ce ar fi să socotești ce ai primit și nu meritai. Amărăciunea face din cuvinte un pelin care îi alungă pe toți din jurul tău ca mai apoi tu să devii mai amar și să spui: știam eu...!
Să îmi dai voie să fac o alegorie. Când Israel a ajuns la apele de la Mara, ele erau amare și poporul a devenit fix ca ele: amar, mai apoi nemulțumit, critic și răzbunător. Moise, la îndemnul lui Dumnezeu a aruncat un lemn în ape și ele s-au făcut dulci. Aplicația este clară: în toată amărăciunea vieții pune lemnul crucii de la Golgota și amarul va deveni dulce.
Critica
...are mereu ochiul deschis asupra altora de aceea te blochează să crești. Serviciul îți pare o grădină zoologică, oamenii sunt falși, țara este o mizerie. Negativismul nu se oprește doar la a găsi imperfecțiunile altor, ci te înalță pe tine. Fără mine s-ar duce totul de râpă...de ce mai stau eu în locul acesta..? Nu e ușor să birui o asemenea stare pe care am alimentat-o ani de zile. Ai nevoie să ștergi lentilele prin care privești totul și să reglezi focusul pe...mulțumesc. Prin recunoștință vei deveni umil și te va ridica Dumnezeu.
Dacă nu vei câștiga bătălia minții vei rămâne o carte de duzină, o maculatură ieftină aruncată în vreun depozit uitat de lume. Dar dacă vei birui în lupta minții, vei deveni o ediție princeps, o ediție divină pe care oamenii o vor citi cu plăcere.
E o zi grozavă ca să te ocupi de tine și să mai faci un pas spre înnoirea minții. Nu uita ce a spus maica Tereza: ,,cuvintele care nu dăruiesc lumina lui Hristos sporesc întunericul.’’
Sper din toată inima ca aceste cuvinte să sporească lumina lui Hristos.
Săptămână binecuvântată.
Florin Ianovici
