1 Regi 12:25-33: „Ieroboam a zidit cetatea Șehem pe muntele lui Efraim și a locuit acolo. Apoi a ieșit de acolo și a zidit cetatea Peniel. Ieroboam a zis în inima lui: „S‑ar putea ca acum regatul să se întoarcă la Casa lui David. Dacă acest popor se va sui la Casa Domnului, în Ierusalim, ca să aducă jertfe, inima acestui popor va trece de partea stăpânului lor, Roboam, regele lui Iuda. Pe mine mă vor ucide și se vor întoarce la Roboam, regele lui Iuda.“ După ce s‑a sfătuit, regele a făcut doi viței de aur și le‑a zis: „Este prea mult pentru voi să vă suiți până la Ierusalim. Israel, iată dumnezeii tăi care te‑au scos din țara Egiptului!“ L‑a pus pe unul la Betel, iar pe celălalt la Dan. Și acest lucru a devenit un prilej de păcătuire; poporul mergea până la Dan să se închine înaintea unuia dintre viței. Ieroboam a construit sanctuare pe înălțimi și a numit preoți din tot poporul, deși nu făceau parte dintre leviți. Ieroboam a stabilit o sărbătoare în ziua a cincisprezecea a lunii a opta, precum cea din Iuda, și aducea jertfe pe altar. Iată ce a făcut la Betel: a adus jertfe vițeilor pe care‑i făcuse și a numit preoți pentru înălțimile pe care le zidise. În ziua a cincisprezecea a lunii a opta, pe care o alesese singur, el a adus jertfe pe altarul pe care‑l construise la Betel. Astfel, el a rânduit o sărbătoare pentru fiii lui Israel și se ducea la altar ca să ardă tămâie.”

„O alesese singur” și „el a rânduit o sărbătoare”. Acolo unde nu este supunere față de adevărul lui Dumnezeu, acolo sunt tradiții omenești și filozofii de viață goale și deșarte. Domnul Isus Cristos este în opoziție cu tradițiile oamenilor și cu poruncile omenești. Domnul Isus nu are nimic de-a face cu gândirea oamenilor lumii. Oamenii încăpățânați care nu Îl vor pe Dumnezeu își urmează propriile reguli și își trăiesc viața așa cum poftesc ei. Ei singuri își rânduiesc modul de trăire.

Acest om Ieroboam avea o neprihănire proprie exact așa cum aveți cei mai mulți din ziua de astăzi. Ieroboam făcea lucrurile invers de cum a decretat Dumnezeu și se considera într-o stare corectă în timp ce trăia în chip lumesc, păcătos. Asta e neprihănirea proprie. Neprihănirea proprie este să te consideri acceptat de Dumnezeu ÎN păcatele tale. Neprihănirea proprie este să urmezi lucruri născocite de om, diverse forme de creștinism fals. Neprihănire proprie este să urmezi altceva decât a poruncit Isus și să crezi că vei fi mântuit chiar și așa, în felul stabilit de tine.

Ieroboam a instituit propriile rânduieli și și-a creat propriul mod de închinare, adică propria religie.

Trăia altfel decât a decretat Domnul și se măgulea în ochii săi că totul era bine în viața lui și cu viața lui. După părerea lui nu era nimic grav ceea ce făcea el. Fix asta este starea celor care trăiesc în firea pământească și nu în Duhul Sfânt. Așadar, toți cei care nu Îl au pe Isus ca Domn și Autoritate Supremă în viața lor au o religie proprie cu un mod de închinare propriu (născocit de ei). Cine trăiește așa nu este mântuit, ci foarte înșelat și de o orbire extremă.

„O alesese el singur” și „a rânduit el o sărbătoare”. Oamenii păcatului și-au făurit un dumnezeu după asemănarea lor care nu condamnă stilul lor păcătos de viață. Dumnezeul lor fals este idolul numit „domnul care nu condamnă”. Și mai au un idol numit „nu judeca!”.

Acum doresc să vă afișez Coloseni 2:20-23: „Dacă ați murit împreună cu Cristos față de principiile lumii, de ce vă mai supuneți lor, ca și cum trăiți încă în lume? „Nu atinge!“, „Nu gusta!“, „Nu pune mâna!“ – toate acestea sunt pentru distrugere, odată ce au fost folosite, ele având la bază poruncile și învățăturile oamenilor. Ele au, într-adevăr, o formă de înțelepciune, printr‑o închinare autoimpusă și o falsă smerenie, prin asprime față de trup, însă nu sunt de niciun preț împotriva desfrâului firii.”

Pe ce sunt fundamentate religiile false din lume, adică tot ceea ce este opus învățăturii lui Cristos Isus? Ce zice în textul din Coloseni? „Având la bază poruncile și învățăturile oamenilor”. Principiile lumii sunt în opoziție cu Domnul Isus. Zice „dacă ați murit împreună cu Cristos față de principiile lumii”. Deci cine este născut din nou și a devenit al lui Cristos nu mai are nicio treabă cu principiile lumii, fiindcă principiile lumii sunt păcat, sunt rodul unei minți depravate, sunt lucrarea Diavolului. Cine a murit față de păcat (inclusiv față de principiile lumii, căci ele sunt păcat) nu mai urmează principii ale oamenilor, ci este acum dedicat voii lui Isus și scopurilor Sale. Un creștin este unul care, prin crucea Domnului Isus, lumea a fost răstignită față de el, și el față de lume. (cf. Galateni 6:14)

Oamenii păcatului își impun reguli și tot ei hotărăsc că dacă le respectă îl vor avea pe Dumnezeu. Aceasta este închinarea autoimpusă. Ei se închină cum vor ei, nu cum a poruncit Isus. Ei se închină cum vor ei și numesc născocirea lor „adevăratul creștinism”. Ei se închină cum vor ei și se mint că în felul acesta sigur vor fi mântuiți și Dumnezeu e mulțumit cu viața lor. Câtă nebunie în oamenii păcatului care nu vor să renunțe la calea lor cea rea!

Oamenii păcatului sunt vânătorii de senzații. Ei nu se verifică după Cuvântul lui Dumnezeu, ci după propriul standard și după sentimentele pe care le au în timp ce-și desfășoară ritualurile lor moarte și absurde: „Am fost la slujba cutare și mi s-a făcut pielea de găină, sigur Dumnezeu este aici!” Vedeți? Nu există întemeiere pe adevărul lui Dumnezeu, ci totul se rezumă la ce SIMTE el, păcătosul. El a ajuns să creadă, în amăgirea lui (pentru că a refuzat adevărul clar al lui Dumnezeu), că pielea de găină e dovada că Dumnezeu e cu el. Asta e o stare foarte josnică - să ajungi să crezi că dovada prezenței lui Dumnezeu este pielea de găină și fiorii. (hai că deja m-a bufnit și râsul)

Biblia spune că cel mândru este o urâciune înaintea lui Dumnezeu și că în mod sigur nu va rămâne nepedepsit. Mândria este să îți ai propria cale, să trăiești altfel decât ți-a poruncit Domnul. Orice om care nu Îl are pe Isus ca Domn Suprem peste viața sa este un om mândru care funcționează după propria gândire și după propriile reguli. Vai de un astfel de om!

A umbla după cum este drept în ochii tăi vine din mândrie și este mândrie. A umbla după cum este drept în ochii tăi se mai numește și încăpățânare, iar încăpățânarea e mândrie.

Regele Ieroboam, la fel ca tine, suferea de boala mândriei și nu dorea să se trateze în mod real prin pocăință autentică și predare domniei Dumnezeului Cel Viu.

Dumnezeu a zis despre Isus, Fiul Lui astfel: „Acesta este Fiul Meu Preaiubit, în El îmi găsesc toată plăcerea.” În El, nu în ideile tale preferate și convenabile născocite de tine sau de alții ca tine. Dumnezeu nu primește nimic ce nu vine din Duhul Său Cel Sfânt, să fie clar. Biblia este clară și o spune răspicat: Dumnezeu nu primește decât ceea ce este poruncit de El. Tatăl Ceresc Își găsește plăcerea doar în Isus. Dacă nu aparții lui Isus prin Duhul Sfânt, prin nașterea din nou care se realizează prin pocăința și credința (bizuirea pe) în lucrarea lui Cristos la cruce, nu ești mântuit și nu ești acceptat de Tatăl. Nu există intrare la Tatăl decât prin supunerea totală și sinceră față de Fiul (Isus).

Dacă vrei să fii plăcut lui Dumnezeu, ai nevoie de identificare cu Isus Domnul, Eliberatorul tuturor celor care-și pun încrederea în El. Degeaba ai teologie dacă nu ai identificare cu Isus. Și Satan are teologie, dar nu e mântuit. Tot așa și mulți dintre voi: aveți teologie și atât. Doar informație spirituală și atât. Dar nu ați experimentat puterea mântuitoare a lui Dumnezeu și împuternicirea pe care o face Duhul Sfânt. Nu sunteți liberi de păcate, nu sunteți morți față de principiile lumii, nu sunteți eliberați de sub autoritatea întunericului. De ce? Pentru că nu vreți. Pentru că nu sunteți sinceri, pentru că nu vreți să detestați păcatul din voi, pentru că nu doriți lepădare de sine, pentru că nu doriți moartea firii. Preferați să vă pierdeți sufletul pe veci din cauza unor plăceri trecătoare și de scurtă durată pe care le oferă păcatul. Nici măcar nu e o plăcere sănătoasă. E o plăcere înșelătoare ceea ce oferă păcatul. Căci nu după mult timp după ce păcatul este înfăptuit omul se simte mizerabil și extrem de confuz. Apoi se duce la psiholog să afle ce-i cu el, în loc să se întoarcă la Dumnezeu și să creadă Evanghelia lui Isus. Psihologia nu te va salva, să știi, fiindcă psihologia este din lume, este o lucrare a Diavolului, este o metodă carnală (firească) menită să te țină departe de Dumnezeu, menită să te facă să simți că nu ai nevoie de Evanghelie pentru că te descurci singur dacă te străduiești mai mult. O minciună! Omul nu se descurcă singur. El are nevoie de Isus. Soluția nu e să încerci să îți îmbunătățești sinele, ci să te întorci de la sine către Cristos Isus. Tu nu ai nevoie de îmbunătățire, tu ai nevoie de transformare! Tu ai nevoie de o inimă nouă, curată. Ai nevoie de un nou început, iar noul început îl găsești în Isus. Doar în Isus. Isus, Isus, Isus, nimeni Altul nu-i ca El!

Degeaba ai cunoaștere DESPRE Dumnezeu dacă nu ai ascultare DE Dumnezeu. Degeaba ai auzit despre Isus dacă nu te-ai supus lui Isus. Întoarce-ți inima spre El și dă-i-o Lui!

Revenind la Ieroboam, el se închina cum voia el și asta era ceea ce îi aducea pieirea. Căci de aici pornește păcatul: din dorința de a-ți avea PROPRIA cale. Această dorință este păcătoasă și prin această încăpățânare omul își creează un fel de viețuire păcătos. Egoismul, sau căutarea propriei plăceri, este esența păcatului.

Ieroboam nu se închina în Duhul Adevărului (Duhul Sfânt). Știi ce înseamnă să te închini în Duhul Sfânt? Să trăiești pe baza Cuvântului lui Dumnezeu. Dar Ieroboam nu avea treabă cu Dumnezeu, el avea doar o formă de evlavie, o falsă evlavie. Avea o religie falsă cu care era mulțumit. Și-a creat propriul stil de viață și se înșela că e o idee bună să trăiești cum vrei tu.

Regele Ieroboam a instituit un cult personal (cultul vițelului) și a spus poporului: „Este prea mult pentru voi să vă suiți la Ierusalim. Israel, iată dumnezeii tăi care te-au scos din țara Egiptului!” Ceea ce spunea el era: „Nu e nevoie să faci cum a poruncit și a stabilit Dumnezeu, poți proceda și altfel și Dumnezeu tot va fi cu tine.” De ce să te închini cum Îi place Domnului? Fă altfel, că e ok, nu pățești nimic. Închină-te cum ți-e ȚIE confortabil și vei fi împlinit. Asta spunea Ieroboam. Iar vorbirea lui Ieroboam era una demonică pentru că tot ce contrazice decretele și orânduirile Domnului este demonic.

Mai e un episod cu acest cult născocit de om (cultul vițelului) în Exodul capitolul 32. Au făcut un vițel de aur, iar Aaron a spus: „Mâine va fi o sărbătoare în cinstea Domnului!” Deci au născocit un dumnezeu și un nou mod de închinare și au declarat calea lor păcătoasă că este în cinstea Domnului. Adică ei au ales să creadă că nu contează să respectăm poruncile Domnului exact așa cum El ni le-a dat, putem face și altfel și să dedicăm Domnului ideea proprie, că sigur El acceptă, că „ce-i rău în asta?”, așa cum afirmă păcătoșii care nu vor să se schimbe. Asta era o pervertire. Dintotdeauna Satan a încercat să înșele omul să creadă că poate trăi cum vrea și că Dumnezeu nu are nimic împotriva lui dacă alege singur cum să se închine Lui. Dar propriul mod de închinare nu este adevărata închinare înaintea lui Dumnezeu, căci Dumnezeul Cel Sfânt nu primește închinarea aleasă de cineva, ci primește doar închinarea în Duhul Lui, cea în ascultare de El, cea așa cum a poruncit-o El, aleasă și stabilită de El. Atât.

Spre final, doresc să afirm ceva și despre ortodoxie, religie inventată de oamenii cu mintea pervertită de păcat. Ortodoxia este una dintre religiile false ale lumii. Este o religie născocită de mințile corupte. Ea nu este adevărata cale, pentru că nu este poruncită de Dumnezeu. Ea nu este din Dumnezeu. Este ceva întemeiat pe idei umane, pe răstălmăciri biblice, pe erezii și întortocheli - este înțelepciunea drăcească a acestui veac. Ortodoxia este o religie fundamentată pe principii lumești, chiar din inima Diavolului. Ortodoxia este visul lui Satan, dorința sa, este ceea ce el a dorit pentru oameni, căci el este tatăl minciunii. Diavolul iubește când cineva urmează ortodoxia, căci ortodoxia e minciuna și spurcăciunea sa. Ortodocșii vor ajunge în iad cu Satana, vor sta cu toții acolo în același loc și vor scrâșni din dinți o eternitate, oripilați de faptul că iată, ortodoxia nu a fost calea dreaptă și nu i-a salvat, așa cum ei au ales în mod fals să creadă și cum s-au mințit o viață întreagă pe pământ. Nu au acceptat predicarea adevăraților ucenici ai lui Cristos, nu au acceptat Evanghelia predicată de aceștia și iată, au ajuns în iad unde trupurile le sunt devastate de foc. Pentru că aici ajung toți ortodocșii și nu numai, ci toți cei care trăiesc în păcat.

Doresc să îți spun că dacă te ia frica când citești acest articol, asta nu înseamnă că nu este adevărat ce predic. Pentru că știți cum fac mulți? Ei nu recunosc ca fiind adevărat dacă îi sperie. Dacă îi sperie pe ei, gata, nu e adevărat! Ca nu cumva să se tulbure. Deci ca să nu se tulbure, vor alege să creadă că nu e adevărat ce zic eu aici, iar pentru că nu doresc să se smerească și să creadă adevărul, Satana le va da chiar și mai multe sugestii mincinoase și închipuiri false, ca să se întărească în mentalitatea lor greșită și să rămână pe calea lor greșită și să-și piardă sufletul. Nu te minți, căci Diavolul este acolo unde este minciună.

Tot ce conține poruncă omenească nu este creștinism. Ortodoxia este păcat, iar oricine o iubește și o practică trăiește în păcat și este al Diavolului.

Ortodocșii nu vor să se împace cu Dumnezeul Bibliei. Ei continuă să slujească cu mare înflăcărare idolului lor numit ortodoxie.

Ortodocșii răstălmăcesc textul biblic și dau o interpretare eronată Sfintelor Scripturi, iar oamenii înșelați și iubitori de tradiție omenească urmează cu pasiune doctrina lui Satan, adică ortodoxia. Ortodocșii iau versete biblice și le așază laolaltă cu minciuna lor. Ca să creeze o teologie, dar una convenabilă stilului lor păcătos de viață. Ei au o teologie deformată, o teologie eronată, greșită, înșelătoare.

Omul înșelat dorește să aibă sentimente de spiritualitate ÎN păcatele lui, așa că inventează o religie a sa folosind versete din Biblie, dar scoase din context și răstălmăcite. Omul nesăbuit și mândru nu dorește să fie cu adevărat spiritual, el vrea doar să se SIMTĂ spiritual și să rămână în păcatele lui pe care le iubește atât de mult. Dacă ar fi vrut cu adevărat să fie duhovnicesc, ar fi acceptat adevărul Cuvântului lui Dumnezeu și L-ar fi urmat pe Isus, căci numai conformarea la voia lui Cristos este adevărata viață și spiritualitate, însă nebunul nu dorește să lase păcatele, dar vrea să se simtă spiritual totuși. Așa că inventează un sistem religios propriu convenabil.

Oamenii care oferă textului biblic o interpretare proprie convenabilă sunt preferații Diavolului, sau în top preferați.

Doar cine împlinește voia lui Dumnezeu așa cum El a revelat-o este al lui Dumnezeu, nu cine are o fațadă religioasă și știe lucruri DESPRE Dumnezeu. Nu cei care slujesc porunci omenești Îl au pe Dumnezeu, ci cei care slujesc în Duhul Sfânt. Cei care urmează filozofii firești de viață și poftele lumii nu sunt ai lui Dumnezeu și nu Îl au pe Dumnezeu. Ei nu au dragoste de Dumnezeu și nu au dragostea lui Dumnezeu în ei. Au doar dragoste de sine și pasiune pentru scopurile lor personale păcătoase. Au dedicare pentru calea lor proprie preaiubită de care se țin intens cu dinții ca nu cumva să se trezească și să trăiască cu adevărat.

„Dacă iubește cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în el. Fiindcă tot ce este în lume - pofta firii, pofta ochilor și lăudăroșenia vieții - nu este de la Tatăl, ci este din lume.” (1 Ioan 2:15-16)

Corina Munteanu

https://adevarulazi.files.wordpress.com