Articole Semnele vremurilor Diaspora Română Creștină

Peter Costea ◉ Experții: amenințare pentru democrație și statul de drept?

elefant.ro%20
evomag.ro%20
Peter Costea ◉ Experții: amenințare pentru democrație și statul de drept?
Fac afirmația aceasta sub semnul întrebării, dar devin tot mai conștient de pericolul pe care experții îl prezintă la adresa democrației și a statului de drept. Democrația și statul de drept sunt unele dintre cele mai mari realizări ale civilizației umane: competiție organizată între indivizi și grupuri de indivizi pentru conducerea societății; alegeri libere; libertăți fundamentale; domnia legii; egalitatea în fața legii; tribunale imparțiale; accesul publicului la justiție; rezolvarea disputelor între oameni în mod civilizat; accesul publicului la procesul decizional; transparență și echitate în acțiunile statului față de cetățeni; libertatea de a călători; libera exprimare și lucruri asemănătoare cu acestea. Ele sunt o marcă definitorie a unei societăți civilizate.

Cu îngrijorare, însă, citesc tot mai des materiale care converg asupra unei perspective deloc de bun augur pentru noi toți: abolirea democrației cu care suntem obișnuiti și înlocuirea ei cu statul administrativ dominat de "experți".

Luna aceasta, Spectator a publicat un material pe această temă, intitulat “Welcome to the end of deomocracy”/ “Bun venit la finalul democrației”. [Link: www.spectator.co.uk] Articolul discută mai multe puncte pe care le-am discutat și eu de-a lungul anilor. Individul devine irelevant pentru statul administrativ. Votul lui e doar simbolic. Voia lui ori a colectivității nu se implementează și nici nu se ia în considerare.

Cine, de exemplu, a acordat autoritate Uniunii Europene să impună țăranului român să semene morcovii la o distanță anumită? Cine a acordat autoritate statului olandez să impună a climate tax / o taxa de climă pe fermierii olandezi care cresc vite? Vitele, ne spun "experții", sunt dușmanii climei. Ele rumegă cantități uriașe de iarbă care, odată rumegată, se elimină în atmosferă sub formă de carbon, ceea ce necesită "decarbonizarea" planetei.

O astfel de acțiune e desemnată să-i constrângă pe fermieri să nu mai crească vite ori animale de dragul salvării climei și a planetei, iar, indirect, să ne constrângă pe toți să devenim vegetarieni.

Aceste două exemple sunt reale, dar și semnificative. Oamenii de rând nu pot vota privind numărul enorm de legi, regulamente, restricții, hotărâri guvernamentale care restricționează de la zi la zi, tot mai mult, libertatea individului.

Anii 2020-2022 au fost și încă sunt ani favorabili pentru cei care doresc redefinirea democrației. O democrație în care elita și experții conduc masele. O democrație în care cei nealeși au mai multă influență privind politicile publice decât cei aleși. O democrațe în care nu există responzabilizare și nici tragere la răspundere pentru elita și experții care influențează politicul mai mult decât cetățeanul.

Pandemia a generat fuziunea statului secular, a presei, a oligarhiei, a marilor corporații globale pentru impunerea unei direcții noi pentru miliarde de cetățeni ai planetei fără ca cineva să întrebe omul de rând dacă e acord sau nu. Lui și ei li se spune că "cei cu școală", adica "experții" știu ce e bine pentru ei. Cetățenii nu.

Unul dintre meritele articolului din Spectator este parafrazarea concluziei unui sociolog italian: "The iron law of oligarchy is that the more dependent on expertise a society becomes, the greater the need for elite-driven solutions that bypass popular input…" / "Legea fermă a oligarhiei este că cu cât mai mult societatea devine dependentă de expertiză, cu atât e mai mare nevoia pentru ca soluțiile propuse de experți să nu mai fie supuse voinței cetățenilor…".

Îndemn din nou fiecare cetățean să fie vigilent.

Pandemia a șubrezit democrația română. Tribunalele ne-au lăsat pe mâna experților. Politicienii au ascultat mai mult de "experți" decât de noi. Cutia Pandorei a fost larg deschisă. Panta alunecoasă a devenit și mai alunecoasa înspre tiranie.. iar drumul înapoi a devenit, practic, imposibil.

Peter Costea