În 2014, pe la începutul anului am dat mâna, la Blaj, cu un om înalt, zvelt și îmbrăcat în haine bisericești. A fost prima și ultima dată când l-am întâlnit pe Cardinalul Lucian. De atunci mi-a fost dor să-l văd din nou. Regret că nu am reușit, dar am convingerea că îl voi întâlni din nou dincolo de cerul senin.

Am dorit să văd din nou pentru a fi încă o dată, chiar dacă doar pentru câteva minute, în prezența unui om al lui Dumnezeu, calm, duhovnicesc, care vorbea rar, dar clar și apăsat despre Dumnezeu, Biserică, valori și importanța moralității în cetate.

I-am vorbit despre tatăl meu, și el un slujitor a lui Dumnezeu, care era cu un mai tânăr decât el, ceea ce a atras atenția. Ma felicitat pentru ca imi cinsteam tatal si apoi mi-a vorbit si el de tatal si mama lui pe care iubea si aprecia, chiar daca la vremea aceea ei deja erau trecuti in veșnicii. Spunea că datorează traiectoria în viață nu doar călăuzirii lui Dumnezeu, dar și educației și credinței pe care a primit-o de la părinții lui pioși.

Am aflat cu multă durere de trecere dintre noi a Cardinalului Lucian. România a pierdut mult prin plecarea lui. A fost o voce a clarității duhovnicești, o pasiune a valorilor, și un pasionat îndreptar pentru neamul românesc în privința moralității.

Vorbind cu el, îmi venea în minte un alt ardelean cu o pasiune similară de trezire spirituală a neamului românesc, Părintele Iosif Trifa.

Am citit mai multe articole în ultimele zile privind viața Cardinalului Lucian. Recomand ca și voi să citiți. Veți afla detalii fascinante despre viața acestui om dedicat lui Dumnezeu și lucrării Lui, încă din pruncie. Persecutat de comuniști, Cardinalul Lucian a fost un om statornic. A acceptat persecuția ca pe o binecuvântare din partea lui Dumnezeu, însă și convingerea că dificultățile vieții lui vin și sunt îngăduite de Dumnezeu pentru un scop ultim și culminant al vieții lui. A dobândit acel nivel doar în 2012, la 81 de ani, când a fost investit ca și Cardinal.

Statornicia și continuarea lui alergare pe Calea lui Dumnezeu rămân aspecte definitorii ale vieții Cardinalului Lucian, dar și dintre calitățile vrednice de imitat pentru fiecare noi.

Fie-i țărână ușorară!

Peter Costea