%20%23%20MM.gif)
Presa de elită occidentală pare șocată că un număr în creștere de scriitori cu reputație internațională, care până acum au îmbrățișat marxismul ori neomarxismul, abandonează „progresismul” și îmbrățișează orientarea politică de dreapta.
Este un semn bun când cei care își dedică viața ideilor își revin din „rătăcirile” lor intelectuale. Un exemplu recent este articolul din New Yorker, The Puzzling, Increasingly Rightward Turn of Mario Vargas Llosa / Intriganta virare spre dreapta a lui Mario Vargas Llosa. [Link: www.newyorker.com]
Peruvianul Llosa s-a născut în Arequipa, în 1936. Am vizitat Arequipa cu mulți ani în urmă. Este un oraș colonial unde vestigiile coloniale spaniole sunt încă foarte vizibile și multe dintre casele coloniale sunt încă locuite în forma lor originală. Mulțimea bisericilor catolice, a mănăstirilor catolice și impresionanta catedrală catolică din centrul orașului mărturisesc despre bogăția religioasă, spirituală și culturala a acestui oraș fermecător.
Tradiția catolică plină de vervă din Arequipa este secondată, de câteva decenii, de energia în creștere a mișcării evanghelice din Arequipa și din întreaga Americă Latină. Biserici și bisericuțe evanghelice sunt peste tot în această mare metropolă a Americii de Sud. Ele îi dau Arequipei o doză adițională de farmec și conservatorism.
Vreme de multe decenii, Llosa a fost un amic apropiat al dictatorilor marxiști din America de Sud și Latina, începând cu Castro și Allende, până la Lula în Brazilia. Dar de mai mulți ani, Llosa s-a reorientat politic, afirmând că viitorul omenirii nu aparține marxismului și „progresismului”, ci unui sistem politic fondat pe (1) libertățile individuale / drepturile tradiționale ale omului; (2) piața liberă; și un (3) guvern limitat în autoritate.
Acestea sunt ideile principale ale liberalismului contemporan, un descendent intelectual direct al conservatorismului politic clasic pe care îl împărtășesc.
Intelectualii progresiști din Occident au reacționat cu amărăciune și perplexitate. Llosa, care acum locuiește în Spania, împărtășește opiniile politice ale partidului Vox, partidul catolicilor tradiționali spanioli.
Ce l-a făcut pe Llosa să-și schimbe perspectivele politice? Printre altele a fost succesul economic din Chile, țară care în 1973 se îndrepta vertiginos spre prăpastia marxistă sub conducerea lui Allende, dar care sub Generalul Pinochet a devenit cea mai dezvoltată economie din America de Sud. Fără îndoială, teroarea lansată de Pinochet timp de 7 ani nu poate fi uitată.
În 1980 Chile s-a reîntors la democrație, în timp ce Cuba încă este o țară săracă, fiind sărăcită de 70 de ani de comunism. Este, de fapt, una dintre cele mai sărace țări din Emisfera Vestică, nu la mare distanța de Haiti și Republica Dominicană.
La cei 87 de ani pe care îi are, Llosa și-a câștigat, cu siguranță, dreptul să-și afirme cu curaj și respect opiniile. Pe Lula acum îl numește un „hoț”, iar personalitățile politice pe care le respectă cel mai mult sunt Thatcher, în Marea Britanie, și Reagan, în Statele Unite.
Articolul pe care vi-l recomand e fascinant și merită citit. Evoluția politică a lui Llosa trebuie să ne încurajeze. Nouă, conservatorilor autentici, nu trebuie să ne fie rușine de identitatea noastră politică. Dimpotrivă, trebuie să fim inspirați și încrezători: Llosa ne împărtășește opiniile politice.
Nu uitați, iunie 2024: la alegerile europarlamentare votați conservatorismul autentic!
Alătură-te Alianței Renașterea Națională! Vă rugăm să alocați câteva secunde pentru a completa formularul de contact: https://aliantarenastereanationala.ro/contact
Peter Costea
