Articole Diaspora Română Creștină

Peter Costea ◉ Noi ne-am înlocuit părinții. Cine ne va înlocui pe noi?

elefant.ro%20
evomag.ro%20
Peter Costea ◉ Noi ne-am înlocuit părinții. Cine ne va înlocui pe noi?

Criza demografică a devenit universală. Numită și iarna demografică (demographic winter) sau declin demografic (demographic decline), ea a luat proporții globale. Economiștii, politicienii, strategii, corporațiile, companiile de asigurări au luat aminte la acest fenomen și îi preocupă. Mass-media discută rar și în trecere fenomenul, preferând să nu ne hăanească cu iluzia că totul este bine și că putem avea un viitor prosper fără sfârșit, chiar dacă ucidem milioane de copii nenăscuți anual. 

Revin asupra subiectului, fiind frapat de comentarii recent publicate în Foreign Affairs – cea mai prestigioasă revistă de diplomație și afaceri internaționale, care afirmau, cu îndrăzneală, că trăim „in the age of depopulation” / în „era depopulării” planetei. [Link: https://www.foreignaffirs.com/.https://www.newsnetcrestin.ro/age-depopulation...]

Prima parte a articolului se concentrează pe date statistice, a două consecințe depopulării, iar ultima parte pe politică de revenire la o linie demografică de plutire. Pentru prima dată în 700 de ani populația planetei se va micșora. Ultima perioadă de depopulare a fost în Europa, pe durata Morții Negre (Black Death), cunoscută și sub numele de “Bubonic Plague” (Plaga Bubonică), când au murit între 25 și 50 de milioane de oameni, de la Atlantic la Pacific.

La vremea aceea (în Secolul XIV), mai mulți oameni mureau decât se nășteau. La fel și în viitorul apropiat. În România, de fapt, net mortality / mortalitatea netă este deja o realitate. Se nasc mai putini copii decat cei care care mor.

Autorul articolului pinează că Europa și a revenit demografic 700 de ani acum o „puteri procreative / procreative power” care caracteriza lumea și gândirea de atunci. Oamenii au făcut un efort deliberat ca societatea să revină demografic. Aveau nevoie de copii pentru ca societatea să funcționeze bine, din punct de vedere social, economic și militar.

În Secolul XXI, însă, ne confruntăm, adaugă autorul, cu ceea ce el numește „a dearth of procreative power ... a first in the history of the species / o penurie de putere procreativă .. un fenomen unic în istoria speciei umane” .

Acestea sunt cuvinte grele care nu îngrijorează. Omenirea se află deja în prima fază a depopulării, faza îmbătrânirii rapide a populației planetei. Ne transformăm într-o „lume căruntă” / a world gone grey. Anul trecut, de exemplu, Japonia era cu 40% sub nivelul optim de normalitate demografică, China cu 50%, Taiwan cu 60% și Coreea de Sud cu 65%. Procentul acesta este de 30% în Uniunea Europeană, ceea ce explică numărul vast de migranți tineri care li se permite să vină peste noi.

Care e motivul pentru care se nasc atât de puțini copii? Autorul vorbește despre „volitionism” în rândurile femeilor. Dacă femeile doresc să aibă copii, ei se vor naște. Dacă nu, nu se vor naște. Teoria aceasta domină gândirea sociologică contemporană privind trendurile demografice.

Este o teorie feministă. Femeile creștine contracarează această teorie, explicând că a fi femeie înseamnă a avea dorința de a avea o familie și copiii. (Apropo, studiile sociologice arată că instinctul spre familie și copiii sunt mai puternici la bărbați decât la femei). Feministe înăbușe și ridiculizează opiniile femeilor creștine și văd depopularea planetei ca pe ceva bun.

Eu, însă, am o altă teorie. Declinul demografic se datorează în primul și în primul rând avortului. De când avortul a început să se extindă în lume spre finele Secolului XIX, au fost avortați peste 1 miliard de copii nenăscuți.

Rețetele propuse pentru inversarea declinului demografic sunt de gen economic, la fel ca și în România. Măsurile economice nu sunt cele mai potrivite. Pentru a înțelege ce putem face să rectm declinul demografic, trebuie să observăm marele adevăr că declinul demografic sa produs în paralel cu (1) declinul religiozității cetățenilor planetei; și (2) declinul familiei ca instituție socială.

Aceste lucruri s-au petrecut ca urmare a secularizării societăților umane. Putem intui deci că revenirea la normalul demografic nu se va putea face fără revigorarea instinctului religios în ființele umane și revitalizarea familiilor ca instituție socială.

România stă foarte rău la capitolul demografie, chiar dacă „mai bine” majoritatea țărilor din UE. În ultimii 5 ani indexul natalității în România a crescut de la 1,5 la 1,6 și se aproprie de 1,7. Stabilitatea demografică necesită un index de 2,1.

Demografii ne spun că o societate care timp de o generație are un index de natalitate de 1,6, are nevoie de 100 de ani pentru a-și reveni la indexul de 2,1. Cu alte cuvinte, dacă astăzi România are 19 milioane de ființe umane, nu va lua 100 de ani să revim demografic unde nu aflam acum 35 de ani.

România, dacă vrei să trăiești, trebuie să prețuiești copiii, familia, valorile creștine și copiii nenăscuți.

Peter Costea