Dacă caracterul și comportamentul lui Adonia au fost consecințele stilului de creștere parentală aplicat de părinți, același lucru s-a întîmplat și în viață unui alt prinț, Prințul Andrew. Andrew a fost fiul favorit al Reginei Elisabeth, “pruncu’ mamei” cum se spune la noi la români. Din perspectiva ei, scrie presă britanică, Prințul Andrew “could do no wrong / nu putea să gresasca”, adică era “perfect.” [Link: https://spectator.com]

Mama i-a făcut totdeauna pe plac, nu l-a disciplinat. “This baby is adorable / bebelușul acesta e adorabil”, remarcă Regina la adresa micuțului prinț. Cînd Prințul țipă sau se trîntea pe dușumea în frustrare, mama nu îl dojenea. Vedea în comportamentul lui ceva nostim. La urmă urmelor, zicea ea pritenelor, “he’s a Prince / e Prinț”; “he’s so cute / e atît de drăguț”! Chiar și cînd lega șireturile incaltamintelor angajaților din Buckingham Palace că să nu poată merge, în timp ce el rîdea. Prințul a devenit expert în “nazbitii” de la o vîrstă fragedă și așa a rămas toată viață. Mama lui nu l-a disciplinat niciodată. Nicio palmă, fie unde se vede fie unde nu.

Nici tatăl lui, Prințul Phillip, nu l-a disciplinat. Zvonurile spun că în anii cînd Andrew creștea și avea nevoie de tatăl lui, tatăl lui întreținea relațîi amoroase cu o altă femeie.

În școală elementară s-a comportat la fel. Apoi la fel și în școlile de elită în care a fost educat. Unde nici profesorii nu îndrăzneau să-l disciplineze, iar colegii erau mai mult decît fericiți să îi cînte în strună.

Cînd a devenit adult, micuțul prinț a devenit un monstru pe care presă îl numește arogant, nesimțit, nesăbuit, crescut în puf și hrănit cu linguriță de aur. Iar apucăturile de bărbat infidel l-au dus încetul cu încetul în anturajul lui Epstein. După 10-20 de ani, pozele sunt făcute publice, una după altă, aducînd rușine familiei, Marii Britanii și lui personal. Iar cînd pozele au început să fie publicate, Regina Mama i-a luat apărarea, pretinzind că fiul ei nu e capabil să comită astfel de lucruri și că e o victima a presei.

Prin nepăsare față de manifestările evident negative din viață lui Andrew, Casă Regală i-a dat de înțeles, lui și întregii Anglii, că regulile de comportament moral și civilizat se aplică doar la “oamenii de rînd”, nu la cei născuți în puf.

Nu tocmai. Stilul parental de creștere al copiilor e foarte important și are consecințe. Lipsa de perimetri și interdicții în anii formativi ai vieții dau naștere viitorilor monștri. Nuiaua spun românii e ruptă din răi! Dacă Regina Mama ar fi aplicat acest principiu fiului lui, astăzi Andrew ar fi fost, foarte probabil, un om respectat și respectabil.