%20%23%20OT.gif0)
%20%23%20MM.gif)
România noastră cerșește de la Europa. O țară care cerșește nu este suverană. Nici demnă. PNRR-ul ne-a transformat în cerșetori. Ne-a impus obligații stringente, iar când avem nevoie de răsuflare trebuie să apelăm la Bruxelles. Adică să cerșim.
O astfel de situație e cea recentă în care Guvernul Bolojan solicită Bruxelles-ului să dea răgaz României până în 2030 să închidă minele de cărbuni. [Link: https://romanialibera.ro]
Iohannis a adus pacostea asta peste noi. Verzii Germaniei au impus această restricție asupra suveranității noastre pe vremea pandemiei, când Iohannis a semnat fără să clipească. Într-o clipeală a decis soarta a mii de mineri, a zeci de mii de ființe umane (adică a familiilor minerilor) și a economiei române.
În timp ce nouă ni se cerea să ne închidem minele, Germania și Polonia deschideau mine, iar Cehia refuza să le închidă. Iar Africa de Sud făcea o droaie de bani crescând producția și exportul de cărbune către China și alte țări neintimidate de politica verde a Europei. Noi am sărăcit, în timp ce alte țări s-au îmbogățit. Politica verde a Europei nu ne-a priit, nici nu ne-a înverzit.
Iar acum, România cerșește derogări. România a ales să se asocieze cu perdanții bruxellezi. Cu perdanții destinați tomberonului. Partidul lui Bolojan și partidul lui Cioloș ne-au transformat în cerșetori.
„Extremiștii” au atenționat încă înainte de închiderea minelor și termocentralelor că vom ajunge aici. Au protestat, au vociferat. Românii, mass-media și partidele frecventabile au urât mesagerii și mesajul.
Au ales sărăcirea bogatei Românii. Ca și când românii ar fi votat pe verzii Germaniei care au impus politicile utopice verzi în instrumentele politice și legale ale Europei.
Peter Costea
