%20%23%20OT.gif0)
%20%23%20MM.gif)
Am început săptămînă cu vești bune și o încheiem cu vești bune: interesul suprem al copilului este să fie crescut și educat de părinții lui, părinții să ia deciziile primordiale privind viața, creșterea și dezvoltarea lor, educația, inclusiv îngrijirea medicală. This frază cu rezonanță universală și de un adevăr incontestabil a fost rostită pe 2 martie de Curtea Supremă a SUA (decizia 6-3). Curtea a invalidat o lege din California care interzicea autorităților școlare să comunice părinților dacă copiii lor minori suferă de confuzie de identitate de gen. Aceași lege confereatorilor și autoritatea exclusivă de a decide ce să facă cu acești copii suferinzi, sau ce tratament medical sau psihologic să le acorde, tot fără cunoștință sau consimtamintul părinților.
Curtea a spus: categoric nu. Opinia Curții este disponibilă aici: https://www.supremecourt.gov
În plus, legea Californiei nu permite părinților să interzică autorităților să folosească pronumele preferate ale copiilor lor sau numele alese de copii. De exemplu, părinții nu puteau interzice învățătorilor să folosească numele băiatului lor (Ionel) în cazul în care el solicită să i se spună Maria, sau vice-versa. Astfel, părinții deveneau prizonieri ai legii și al capriciilor copiilor lor (de 7 ani în cazul din instanța) și al învățătorilor woke (progresiști).
Imaginați-va confuzia, balamucul, dezordinea socială și alte consecințe rele cînd o societate permite minorilor să-și aleagă sexul, numele și să le schimbe după plac, ori de cîte ori vor ei / ele. La fel consecințele economice și de altă natură. Pentru că cineva plătește pentru transformarea ifoselor și a capriciilor în realități în viețile celor suferinzi. Și în loc să elimine confuzia, o proliferează.
În alte state din SUA, unii părinți sunt susceptibili de închisoare sau de pierderea copiilor dacă refuză copiilor solicitarea (pusă în capul lor de psihiatri) de a-și schimba sexul biologic. Decizia de luni a Curții va ajuta și la abrogarea acestor legi.
Ostilități împotriva elevilor creștini și părinților lor se manifestă și în România. Ocazional sunt contactat de părinți care se plâng de modul în care copiii sunt tratați atunci când își manifestă convingerile religioase la școală. Un exemplu sunt temele de clasa alese de elevii creștini care preiau temele din Biblie. Unii elevi creștini sunt confruntați cu întrebări sarcastice (din partea profesorilor progresiști) de genul: „tu chiar crezi ceea ce scrii aici”?
Petru Costea
