
Președintele Donald Trump a semnat o grațiere oficială pentru aproximativ două duzini de activiști pro-viață pe care administrația Biden i-a urmărit penal pentru proteste ilegale la clinicile de avort.
Trump a semnat ordinul joi, în ajunul MarÈ™ului Pentru Viață din 2025, acordând graÈ›iere activiÈ™tilor care au primit sentinÈ›e, inclusiv închisoare pentru încălcarea Legii privind libertatea de acces la intrările în clinici.
“Douăzeci È™i trei de persoane care au fost urmărite penal”, a comentat Trump în timp ce semna graÈ›ierea oficială. “Nu ar fi trebuit să fie urmăriÈ›i penal. MulÈ›i dintre ei sunt oameni în vârstă. Nu ar fi trebuit să fie urmăriÈ›i penal. Este o mare onoare să semnez acest lucru.”
Grupurile de susținere pro-viață au salutat decizia lui Trump de a-i grația pe activiștii pro-viață.
“Îi mulÈ›umim preÈ™edintelui Trump pentru că È™i-a îndeplinit imediat promisiunea de a-i elibera pe protestatarii pro-viață care au fost vizaÈ›i È™i închiÈ™i de Departamentul de JustiÈ›ie al [preÈ™edintelui Joe] Biden. Mamele pro-viață, bunicile È™i chiar Eva Edl, o supravieÈ›uitoare a lagărului de prizonieri comuniÈ™ti, au fost aruncate în închisoare pentru că au protestat paÈ™nic împotriva avortului”, a declarat preÈ™edintele Susan B. Anthony Pro-Life America, Marjorie Dannenfelser, într-o declaraÈ›ie joi.
“Ca È™i cum nu ar fi fost suficient, au fost pronunÈ›ate sentinÈ›e agresive, cum ar fi cinci ani pentru Lauren Handy, care a încercat să expună dovezi ale avorturilor tardive È™i potenÈ›ial ilegale în capitala naÈ›iunii”, a adăugat ea.
Într-o declaraÈ›ie pentru The Christian Post, directorul CatholicVote Catholic Accountability Project, Tommy Valentine, a declarat: “GraÈ›ierea de astăzi a preÈ™edintelui Trump a activiÈ™tilor pro-viață închiÈ™i pe nedrept sub preÈ™edintele Biden este un mare merit pentru moÈ™tenirea sa”.
Cu câteva zile înainte de învestirea lui Trump, avocaÈ›ii Societății Thomas More i-au trimis o scrisoare lui Trump îndemnându-l să graÈ›ieze 21 de activiÈ™ti pro-viață care se confruntă cu acuzaÈ›ii federale sub administraÈ›ia Biden. AceÈ™ti activiÈ™ti sunt Joan Bell, Coleman Boyd, Joel Curry, Jonathan Darnel, Eva Edl, Chester Gallagher, William Goodman, Dennis Green, Lauren Handy, Paulette Harlow, John Hinshaw, Heather Idoni, Jean Marshall, Fr. Fidelis Moscinski, Justin Phillips, Paul Place, Paul Vaughn, Bevelyn Beatty Williams, Calvin Zastrow, Eva Zastrow È™i James Zastrow.
“Astăzi, libertatea sună în marea noastră naÈ›iune”, a remarcat Steve Crampton, consilier senior al Societății Thomas More. “Eroicii pro-viață paÈ™nici, închiÈ™i pe nedrept de Departamentul de JustiÈ›ie al lui Biden, vor fi acum eliberaÈ›i È™i vor putea să se întoarcă acasă la familiile lor, să mănânce o masă în familie È™i să se bucure de libertatea care nu ar fi trebuit să le fie luată niciodată”.
“AceÈ™ti eroici pro-viață paÈ™nici au fost trataÈ›i ruÈ™inos de Departamentul de JustiÈ›ie al lui Biden, mulÈ›i dintre ei fiind etichetaÈ›i ca infractori È™i pierzând multe drepturi pe care le considerăm de la sine înÈ›elese în calitatea de cetățeni americani. Astăzi, libertatea lor preÈ›ioasă este restabilită. Ceea ce li s-a întâmplat nu poate fi È™ters niciodată, dar graÈ›ierea de astăzi este un pas uriaÈ™ spre restabilirea justiÈ›iei. MulÈ›umesc preÈ™edintelui Trump È™i echipei sale pentru că au îndreptat aceste greÈ™eli grave ale administraÈ›iei anterioare”.
VicepreÈ™edintele senior È™i È™eful litigiilor Thomas More Society, Peter Breen, a oferit o analiză similară într-o declaraÈ›ie reacÈ›ionând la evenimentele acestea.
“Astăzi este o nouă zi pentru avocaÈ›ii pro-viață graÈ›iaÈ›i, care au suferit raiduri FBI, urmăriri penale federale È™i pedepse severe pentru că au mărturisit paÈ™nic È™i curajos pentru viață”, a spus Breen. “Îi mulÈ›umim preÈ™edintelui Trump pentru că È™i-a È›inut promisiunea față de aceste mame, taÈ›i, bunici, pastori È™i preoÈ›i pro-viață”.
Troy Miller, preÈ™edintele National Religious Broadcasters, a emis o declaraÈ›ie în care a lăudat “graÈ›ierea de către Trump a 23 de americani aruncaÈ›i pe nedrept în spatele gratiilor pentru că au protestat paÈ™nic în faÈ›a clinicilor de avort È™i îi mulÈ›umesc pentru acÈ›iunea sa rapidă în această chestiune critică”. El a cerut, de asemenea, “abrogarea legii FACE defectuoase pentru a pune capăt utilizării È™i abuzului acestei legi împotriva creÈ™tinilor o dată pentru totdeauna”.
Legea FACE, legea folosită pentru a-i urmări penal pe activiÈ™ti, a fost semnată de preÈ™edintele Bill Clinton în 1994 ca răspuns la un val de violență împotriva clinicilor de avort.
Măsura interzice orice amenințări cu violența sau alte amenințări care sunt făcute cu intenția de a interfera cu activitatea furnizorilor de servicii de sănătate reproductivă, fie că este vorba de avort sau alte servicii.
“Pur È™i simplu nu putem – nu trebuie – să continuăm să permitem atacurile, incidentele de incendiere, campaniile de intimidare asupra cetățenilor care respectă legea care au dat naÈ™tere acestei legi”, a declarat Clinton în 1994.
“Nicio persoană care caută îngrijiri medicale, niciun medic care oferă această îngrijire nu ar trebui să îndure hărÈ›uire sau amenințări sau obstrucÈ›ionare ori intimidare, sau chiar ucidere din partea justiÈ›iarilor care iau legea în propriile mâini pentru că cred că È™tiu care ar trebui să fie legea”.
Grupurile pro-alegere, cum ar fi FederaÈ›ia NaÈ›ională pentru Avort, susÈ›in că legislaÈ›ia nu numai că protejează clinicile de avort, dar permite activiÈ™tilor pro-viață să demonstreze paÈ™nic în instituÈ›ii.
“FACE protejează dreptul protestatarilor la libertatea de exprimare”, a susÈ›inut NAF într-un document de poziÈ›ie. “Protestatarii clinicii rămân liberi să organizeze proteste paÈ™nice, inclusiv cântând imnuri, rugându-se, purtând pancarte, mergând pe linii de pichetare È™i distribuind materiale anti-avort în afara clinicilor”.
MulÈ›i, în special politicienii conservatori È™i grupurile pro-viață, au susÈ›inut că legislaÈ›ia a fost abuzată pentru a-i viza pe susÈ›inătorii anti-avort care demonstrează paÈ™nic în clinici.
Acest material a fost scris de Michael Gryboski pe 23 ianuarie 2024 în cadrul publicaÈ›iei Christian Post (de unde a fost preluat È™i adaptat).