Cel mai periculos loc de tranzit maritim din lume este Marea Neagra, nu Strimtoarea Hormuz. Cred ca este o concluzie si evaluare corecta a datelor statistice recent facuta de Wall Street Journal. Romania e vizata direct. Agresiunea Rusiei, timiditatea Europei, ineficienta diplomatiei americane, si tendinta de a raspunde unui atac cu un alt atac (de ambele parti) au pus Romania si vecinii ei in aceasta situatie precara.

Ingrijorator este si ca ne aflam in aceasta situatie tragica in contextul unui Executiv si Guvern incapabil de actiune si lipsa unei strategii de iesire. In 2026, 40 de atacuri impotriva vaselor de transport s-au petrecut doar pe Dunare, la Izmail. Numarul cel mai ridicat a fost in Rusia, 60 de atacuri. In primele 10 luni ale anului s-au inregistrat peste 300 de atacuri in intreaga Mare Neagra care au rezultat in peste 30 de marinari ucisi. Activitatile comerciale in Marea Neagra au scazut cu 41% in comparatie cu anul trecut. Asta ne afecteaza si financiar.

Redau citeva paragrafe din comentariul WSJ din 11 noiembrie. Va recomand articolul in intregime (in engleza) unde veti vedea si harti reprezentative ale situatiei: https://www.wsj.com

***

Această rută de navigație este, în prezent, cea mai periculoasă din lume. Și nu este vorba despre strâmtoarea Ormuz. Numărul atacurilor mortale în Marea Neagră a crescut, perturbând rutele comerciale și punând NATO în fața unei noi provocări. În luna octombrie, o navă a fost lovită în Marea Neagră, în apropierea apelor teritoriale românești. O serie de atacuri în Marea Neagră a dus la mai multe pierderi de vieți omenești decât incidentele care au vizat navele în timpul conflictului dintre Iran și SUA; aceste evenimente perturbă rutele comerciale și pun o presiune tot mai mare asupra NATO.

Forțele ruse au vizat nave comerciale care transportau produse alimentare din Ucraina prin Marea Neagră. La rândul său, Ucraina a atacat nave rusești în cealaltă parte a mării, folosind drone.

Ca răspuns, operatorii de transport maritim au evitat, în mare parte, apele din apropierea Ucrainei și a Rusiei, încercând să se ferească de atacuri. Cu toate acestea, incidentele s-au extins până în apele României și Bulgariei – ambele state membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord – într-un val recent de evenimente soldate cu victime.

În acest an, în Marea Neagră au avut loc peste 300 de atacuri. Acestea s-au soldat cu moartea a peste 30 de navigatori, în timp ce alți peste 20 sunt dați dispăruți. Prin comparație, în Strâmtoarea Ormuz și în restul regiunii Orientului Mijlociu au avut loc aproximativ 130 de atacuri – soldate cu moartea a 25 de navigatori – de la începutul conflictului dintre SUA și Iran, la sfârșitul lunii februarie.

În luna octombrie, aproape jumătate dintre atacurile care au vizat o duzină de nave în largul coastelor României și Bulgariei s-au soldat cu navigatori morți, dispăruți sau răniți. Unele lideri europeni au pus aceste atacuri – produse la granița teritoriului NATO – pe seama Rusiei. Moscova a negat orice implicare. Aceste incidente survin pe fondul unei intensificări a încălcărilor spațiului aerian, a atacurilor cibernetice și a actelor de sabotaj la granița estică a alianței militare, acțiuni pe care oficialii europeni le-au atribuit Moscovei.

România și Bulgaria sunt deosebit de expuse ostilității ruse, întrucât forțele lor armate și cele de apărare civilă se numără printre cele mai puțin dezvoltate din Europa. Aliații din cadrul NATO desfășoară resurse pentru a oferi sprijin în regiune. Marea Neagră are o importanță strategică semnificativă, servind drept legătură între Europa și Asia. Șase țări — Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina — se învecinează cu malurile sale, oferind acces la rute comerciale internaționale vitale.

Timp de luni de zile după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, Marea Neagră a fost scena unor confruntări navale și a unor atacuri asupra navelor comerciale; totuși, ostilitățile din zonă s-au diminuat treptat. Navele de război rusești s-au retras în porturi și, sub presiune internațională, au încetat să mai atace navele comerciale care transportau cereale și alte produse alimentare din Ucraina. Țări din întreaga Africă și din anumite părți ale Orientului Mijlociu depind de recoltele Ucrainei pentru a-și hrăni populația.

Creșterea recentă a violenței a redus drastic activitatea comercială în Marea Neagră. Numărul navelor care au intrat prin Bosfor a scăzut cu 41% în octombrie, comparativ cu aceeași lună a anului 2025, iar tranzitele în ambele sensuri au scăzut cu 38% în acea perioadă.

Peter Costea