Feminizarea si ideologizarea psihologiei continua in forta. Asupra subiectului am mai scris, tangential, mai in vara. Am mentionat acelasi lucru si despre sociologie intr-o postare din septembrie. Revin asupra subiectului pentru ca psihologia a luat-o razna. De-a dreptul razna. A devenit atit de toxica, incit autoritile au recomandat luna trecuta dezacreditarea Asociatiei Psihologice Americane (American Psychological Association = APA). APA a devenit o organizatie antisemita care activeaza in afara radarului stiintific.

Programul APA pe 2027 include subiecte de cercetare presupus “stiintifice” precum impactul “toxic” al “capitalismului” asupra mintii si bunastarii emotionale a fiintei umane”, a “promiximitatii de persoane de rasa alba”, al “rasismului”, al “imperialismului”, al “suprematiei rasei albe”, al “genocidului”, al “colonialismului”, ori al “incarcerarii in masa a persoanelor de culoare”. Cum e usor de intuit, deturnarea psihologiei e deja in curs. Psihologia a devenit captiva progresismului extremist marxist. Noul presedinte al APA, o femeie de culoare care intretine relatii de acelasi sex, isi propune, de fapt, sa transforme APA, asa cum veti vedea mai jos, intr-o arma a luptei de clasa impotriva capitalismului si a rasei albe.

Subiectul de astazi mi-a fost inspirat de o postare in Wall Street Journal din 20 octombrie din care redau citeva paragrafe in romana. In engleza, articolul poate fi accesat in intregime aici:

https://www.wsj.com/.https://www.newsnetcrestin.ro/the-inmates-run-the-asylum-at-the

***

În cadrul Asociației de Psihologie, „pacienții au preluat conducerea ospiciului”. Tolerarea antisemitismului ar putea costa APA acreditarea, însă problema este mult mai profundă. Asociația Americană de Psihologie (APA) riscă să-și piardă, în curând, autoritatea de a acorda acreditări. Luna trecută, un consiliu consultativ bipartizan din cadrul Departamentului Educației a votat, cu 7 voturi pentru și 4 împotrivă, recomandarea de a suspenda recunoașterea Comisiei de Acreditare a APA. Decizia a venit în urma unor mărturii care susțin că organizația a tolerat o „cultură omniprezentă a antisemitismului” în cadrul programelor de psihologie și în mediile profesionale.

Aceste relatări sunt alarmante și merită o atenție serioasă. Totuși, a ne concentra exclusiv pe ostilitatea APA față de Israel și față de membrii săi evrei riscă să ascundă o problemă mult mai amplă. O parte semnificativă a psihologiei organizate a încetat să mai funcționeze ca un for științific și profesional, transformându-se, în schimb, într-un instrument pentru activismul politic de stânga.

Să luăm, de exemplu, Divizia 39 a APA – Societatea pentru Psihanaliză și Psihologie Psihanalitică. Conferința ei principală, desfășurată anul acesta la New York, a reunit aproape 800 de participanți și a cuprins 90 de paneluri, pe parcursul a patru zile. Te-ai aștepta ca programul să se concentreze pe pacienți, terapie și tratament psihologic. În schimb, conferinta a semănat mai degrabă cu un seminar universitar despre politică radicală. (…)

Aproximativ 70 din cele 90 de paneluri ale conferinței au avut o agendă ideologică clară, iar toți vorbitorii care au abordat deschis teme politice au provenit din zona de stânga. Nu au existat perspective comparabile de orientare conservatoare, libertariană, centristă sau heterodoxă.

Nu susținem că psihologii ar trebui să evite discuțiile despre rasism, sexualitate, politică sau instituții sociale. Însă apar probleme grave atunci când organizațiile profesionale devin atât de omogene din punct de vedere ideologic, încât nu mai sunt capabile să distingă între obiectivele lor de activism și misiunea lor științifică. Terapeuții dețin o autoritate disproporționată asupra persoanelor vulnerabile. Pacienții nu ar trebui să fie nevoiți să-și facă griji dacă tratamentul lor se bazează pe dovezi științifice sau dacă este modelat de o agendă politică.

APA a eșuat în această privință. Promovarea reuniunii de anul viitor invită lucrări care abordează teme precum capitalismul, imperialismul, supremația albă, teoria critică a rasei și genocidul. Alte subiecte includ „proximitatea față de «albitate»”, „dominația colonială” și „carceralitatea”. Majoritatea conceptelor esențiale pentru psihoterapie și terapiile psihanalitice lipsesc.

A existat o speranță că amenințarea privind acreditarea ar putea declanșa un proces de reflecție critică in APA. În schimb, membrii APA au ales-o pe Candice Hargons în funcția de președinte al asociației. APA îi laudă activitatea dedicată promovării unor „abordări ale psihologiei orientate spre eliberare”. Într-o declarație din campania electorală, dna Hargons a afirmat: „Inamicul nostru comun este opresiunea sistemică intersecțională”. Printre prioritățile ei se numără „o conducere în spiritul eliberării”, iar ea susține că integritatea științifică impune respingerea „afirmației paradigmei pozitiviste cu privire la obiectivitate”. Hargons promite să contribuie la construirea unui „viitor eliberat”, după ce „vom demonta sistemele opresive”. Lucrările ei academice recente reflectă o orientare politică radicală.

Problema antisemitismului din APA ar fi putut atrage atenția guvernului federal, fiind un exemplu flagrant de capturare ideologică. Însă scopul acreditării este de a garanta mai mult decât simpla absență a unei forme specifice – fie ea și gravă – de discriminare. Aceasta ar trebui să reprezinte un angajament autentic față de competența profesională, seriozitatea intelectuală și standardele demne de încredere a publicului.

Peter Costea