• Vezi și:  Peter Costea ◉ Toulouse

D’Aquino și-a compus marea opera în vremuri grele pentru creștinism cînd ereziile erau multe, iar conflictele armate intre cei care interpretau Scripturile diferit numeroase. Unul din eforturile lui deosebite a fost să explice importanta rațiunii în interpretarea Scripturii și organizarea relațiilor dintre oameni.

La o vreme cînd societatea europeana începea să vocalizeze teorii privind “știință”, d’Aquino scria că prin rațiune ajungem să pricepem că Dumnezeu e Creatorul care a create lumea. Dumnezeu este Ființă de sine stătătoare, spre deosebire de ființele umane. El nu depinde de nimeni pentru a exista. Iar din existenta lui eterna ne tragem și noi existenta noastră.

Influenta universala a lui d’Aquino e evidențiată și în faptul că Summa a fost tradusa în mandarina încă în Secolul XVII și periodic de atunci, inclusive în ultimii 20 de ani în China comunista. Gindirea și operele lui d’Aquino sunt predate în multe universități din China profilate pe studii europene. Nu putini chinezi au învățat limba latina tocmai pentru a putea citi Summa lui d’Aquino în limba originala. La fel cum unii dintre ei au învățat greaca clasica pentru a citi operele lui Aristotel.

Pe linga aceste idei, d’Aquino i-a fascinat pe chinezi și adepții confucianismului și prin doctrina creștină a imortalității sufletului iar apoi prin doctrina învierii și a vieții veșnice. Lucrurile acestea au fost noi pentru chinezii care au intrat în contact cu lumea creștină prin intermediul iezuiților. Confucianismul este și rămîne, în primul rînd, un cod de conduita morala puțin preocupat de originea lucrurilor ori a universului. Tocmai în acest sens budiștii au devenit interesați în creștinism.

Gindirea lui D’Aquino este cunoscuta și sub numele de gîndire “tomista” sau “tomism”. Conferință de la Toulouse a fost un suces real. Au conferențiat experți în tomism din Franța, Spania și Italia. Unul din discursurile marcante a fost acela al doamnei Laurence Trochu, europarlamentara a Frantei care de fapt a și recomandat tema conferinței. Discursul ei a fost marcat de pasiune, amintind participanților că europenii zilelor noastre au nevoie de inspirația divina și că bătălia pentru sufletul Europei poate fi cistigata doar pe genunchi, adică prin rugăciune. Ne-a amintit deasemenea că bătăliile noastre pentru sufletul Europei sunt, în primul rînd, batalii spirituale, citind din Epistola lui Pavel către Efeseni (Capitolul 6).

Printre vorbitori a fost și dl Mihail Neamțu care a făcut o trecere în revista a vieții monastice din lumea bizantina, accentuind și influenta Părinților Bisericii asupra civilizației europene din estul Europei.

D’Aquino a fost sicilian prin naștere și a murit în Italia în drum spre Roma. Osemintele lui se odihnesc la Eglise des Jacobins în Toulouse unde au fost duse în Secolul 14. Vă recomand să vizitați Toulouse, un oraș la fel de interesant că și Alba Iulia, și să vizitați biserica. Osuarul lui D’Aquino se afla sub un altar din Secolul 14 care încă este folosit astăzi în cadrul liturghiei.

Peter Costea