Știri externe Articole Semnele vremurilor Diaspora Română Creștină

Acest pastor a ajuns până la Curtea Supremă pentru a anula restricțiile impuse bisericilor de către stat. A câștigat

elefant.ro%20
evomag.ro%20
Acest pastor a ajuns până la Curtea Supremă pentru a anula restricțiile impuse bisericilor de către stat. A câștigat

Jeremy Wong nu a fost niciodată prea interesat de politică. Tânărul pastor asociat al Orchard Community Church a încercat întotdeauna să se concentreze asupra congregaÈ›iei – până la apariÈ›ia COVID.

Apoi, spre frustrarea lui, lucrurile s-au schimbat. Dintr-o dată, a devenit imposibil să slujească în felul în care el È™i atâÈ›ia alÈ›i pastori o făcuseră, din cauza regulilor sufocante de lockdown din California, analizează un articol LifeNews.

În octombrie, după luni de zile în care a încercat să È›ină studii biblice È™i întâlniri de rugăciune prin Zoom, Jeremy s-a săturat. El a decis să se alăture unui proces intentat cu scopul de a combate limitările excesive impuse de stat întrunirilor religioase în interior. În cele din urmă, acum câteva zile, s-a întâmplat ceva la care el nu s-a aÈ™teptat „nici în cele mai îndrăzneÈ›e vise“: au câÈ™tigat.

„Nu aveam aÈ™teptări foarte mari“, a declarat bărbatul de 40 de ani pentru Mercury News.

Dar sentimentul de ușurare este de nedescris.

Prin votul cu 5-4, chiar înainte de miezul nopÈ›ii, Curtea Supremă a SUA a fost de acord că grupul de contestatari „este iremediabil afectat de pierderea drepturilor de exercitare liberă a credinÈ›ei, chiar È™i pentru perioade minime de timp“. Oficialii din California, în opinia lor, nu au reuÈ™it să demonstreze că „sănătatea publică ar fi în pericol“ dacă s-ar aplica politici mai puÈ›in opresive.

Încă o dată, au susÈ›inut judecătorii Clarence Thomas, Samuel Alito, Neil Gorsuch, Brett Kavanaugh È™i Amy Coney Barrett, statul acordă tratament preferenÈ›ial afacerilor seculare. Și aceasta este o încălcare a Primului Amendament „ori de câte ori tratează orice activitate laică comparabilă într-un mod mai favorabil decât cel acordat practicii religioase“.

CreÈ™tinii ar trebui să aibă aceeaÈ™i libertate de a se întruni pe care o au oamenii la „saloanele de coafură, magazinele cu amănuntul, serviciile de îngrijire personală, cinematografe, lojele private de la evenimentele sportive È™i concerte È™i în restaurantele interioare“, a insistat majoritatea.

Pentru pastorii precum Jeremy, „regulile diferite au părut atât arbitrare, cât È™i direcÈ›ionate specific“. Înainte de COVID, el È™i familia lui aveau 10-12 membri ai bisericii la cină È™i la un studiu biblic.

Pe măsură ce pandemia se prelungea, „încercarea de a-i consola prin Zoom pe enoriaÈ™ii care pierduseră membrii ai familiei sau slujbe – în timp ce magazinele de băuturi alcoolice … È™i saloanele de coafură erau deschise“ a diminuat cât de important poate fi rolul slujbei preoÈ›eÈ™ti în timp de criză.

Biserica, a argumentat el, este la fel de esenÈ›ială – dacă nu chiar mai mult – decât toate aceste alte servicii. „…Cel puÈ›in din perspectiva pastorului, [grupurile de rugăciune È™i studiile biblice] sunt importante pentru că se adresează nevoilor oamenilor din congregaÈ›ie pe care alte servicii, precum medicina, nu le pot rezolva.“

Curtea Supremă a spus acelaÈ™i lucru în perioada COVID – de cinci ori numai în California.

„Curtea Supremă a arătat suficient de clar că statele nu pot trata religia diferit de interesele laice, în numele pandemiei“, a insistat Katherine Beck Johnson de la FRC. „Este timpul ca statele să înceapă să asculte de SCOTUS È™i să nu mai forÈ›eze adepÈ›ii religioÈ™i să meargă în instanță pentru a li se confirma drepturile.“

Cu toate acestea, liderii radicali par să aibă intenÈ›ia de a forÈ›a nota, sperând probabil că instanÈ›a (a cărei păreri divizate sunt la o diferență mult mai strânsă decât ar trebui să fie cu privire la o astfel de chestiune constituÈ›ională evidentă) va ceda.

Într-adevăr, slaba majoritate a curÈ›ii este deja atacată de administraÈ›ia Biden. Disperat să rupă controlul originaliÈ™tilor asupra SCOTUS, preÈ™edintele a semnat un ordin executiv pentru a crea o comisie care să „studieze“ impactul ideilor radicale ale stângii, cum ar fi modificarea componenÈ›ei instanÈ›elor sau limitarea numirilor pe viață.

„AmintiÈ›i-vă“, a spus Carrie Severino, „că [Biden] a refuzat să le spună americanilor ce va face în ceea ce priveÈ™te modificarea instanÈ›elor“ înainte de alegeri. „Încearcă să evite o confruntare directă, să o lase pe mai târziu“, a explicat ea în emisiunea „Washington Watch“.

„Dar ceea ce observăm de fapt aici, dacă privim traiectoria … este că încearcă să găsească o modalitate de a împăca stânga È™i de a-È™i acoperi urmele.“ UitaÈ›i cum stă treaba, a argumentat ea, toată lumea, de la senatorul Bernie Sanders (I-Vt.) È™i până la judecătorul Stephen Breyer, consideră că aceasta este o idee oribilă.

Și totuÈ™i, această comisie, insistă Carrie, ar oferi preÈ™edintelui o „scuză pentru a trece de la poziÈ›ia moderată pe care a încercat să o proiecteze în timpul alegerilor la cea extremă, radicală, la viteză maximă de „Să anulăm tot [sistemul judiciar] È™i să începem de la zero.“

Carrie, care conduce Judicial Crisis Network, spune că oamenii nu ar trebui să creadă afirmaÈ›ia conform căreia avem de-a face cu o comisie bipartidă. Ea a analizat cele trei duzini de „experÈ›i“ selectaÈ›i È™i subliniază că doar câÈ›iva sunt măcar republicani – niÈ™te republicani foarte moderaÈ›i de fapt. Au fost puÈ™i acolo doar pentru „expoziÈ›ie“, le-a spus ea ascultătorilor.

Restul sunt radicali de extremă stângă de la ACLU È™i NARAL, „fundamentaliÈ™ti activiÈ™ti liberali“ care oferă preÈ™edintelui o scuză pentru a spune că minunaÈ›ii savanÈ›i vor să modifice componenÈ›a CurÈ›ii când, de fapt, „grupurile cu bani murdari ai Stângii au finanÈ›at [ campania sa].“ Ei sunt cei care nu se vor „mulÈ›umi cu nimic altceva decât cu cei mai extremiÈ™ti judecători cu putință“. Și nu se vor mulÈ›umi doar cu nouă. Vor 15, sau oricât de mulÈ›i pot pune la Curte.

Potrivit Casei Albe, comisia are la dispoziÈ›ie 180 de zile pentru a raporta concluziile lor. Între timp, spune Carrie: „Cred că speră să uităm cu toÈ›ii ce se întâmplă … Dar credeÈ›i-mă, ei È™tiu că înainte de a pierde, potenÈ›ial vorbind, controlul Senatului, va exista un demers major“.

Și unul dintre cele mai importante puncte de pe acea ordine de zi este să pună capăt filibusterului, astfel încât să poată implementa aceste modificări radicale ale instanÈ›ei, cu 51 de voturi în loc de 60. Dacă se întâmplă acest lucru, avertizează ea, americanii vor avea parte de o instanță radicalizată dincolo de orice È™i-ar putea imagina.

„Aceasta ar fi o problemă reală într-o È›ară în care doriÈ›i ca instanÈ›a să fie o metodă de… a ne asigura că se respectă ConstituÈ›ia“.

 

Tribuna.US