
Cândva, un bătrân sărac, care-și odihnea tâmplele în fiecare duminică în stranele bisericii a fost întrebat de unul dintre vecinii săi:
- Ce-ai câștigat că te-ai rugat atât de des lui Dumnezeu?
- Nimic, a răspuns bătrânul. Dar îți spun ce am pierdut: mândria, mânia, lăcomia, invidia, frica de moarte...
Criticii văd rugăciunea ca pe o pierdere de vreme, ca pe un mod de a evada din fața problemelor. Ei spun că mai bine acționezi decât să te rogi. Prin urmare lipsesc atât de des de la rugăciune. Însă eu am descoperit că rugăciunea poate fi riscantă: mă convinge să pierd ceea ce nu vreau! Andrew Murray zicea că „rugăciunea este puterea prin care se produce ceea ce altfel nu s-ar putea produce”.
Ce câștigi dacă te rogi? În primul rând răspunsurile venite de Sus pentru rugăciunile noastre nu sunt numai câștiguri. Ci și pierderi. Care până la urmă tot câștiguri devin... În al doilea rând rugăciunile noastre nu Îl schimbă pe Dumnezeu. Ci ne schimbă pe noi. Și în al treilea rând rugăciunea este un instrument desemnat pentru a face uz de puterea lui Dumnezeu.
Rugați-vă! Chiar dacă nu primiți răspuns. Veți învăța chiar și ce înseamnă o victorie prin înfrângere!