.gif)
Este posibil ca teoria evoluționistă să îi fi fost descoperită lui Darwin de un demon? Probabil că întrebarea vă surprinde. Nu auzisem despre această ipoteză până luna trecută lecturând recenzia cărții tocmai publicate în Statele Unite de Jimena Canales, Bedeviled: A Shadon History of Demons in Science / Demonizat: O istorie din umbră a demonilor în știință. [Link: www.newyorker.com]
Este un titlul care pe omul de rând îl șochează, dar mai ales pe creștini. Mulți nu cred în "demoni", și atunci cum să crezi în existența ori manifestarea demonilor în știință?
Întrebarea de mai sus îi face pe evoluționiști foarte neconfortabili. Conform lui Canales, nu poate fi exclusă posibilitatea ca teoria evoluționistă să îi fi fost descoperită lui Darwin de un demon care i-a ghidat gândirea, ambiția și analiza evidenței acumulate de el pe perioada celor câțiva ani când a făcut înconjurul lumii la bordul vasului Beagle.
Februarie este luna când evoluționiștii sărbătoresc ziua de naștere a fondatorului lor intelectual, Charles Darwin, în 1809. În ultimele decenii teoriile lui Darwin au fost puse sub microscop de oameni de știință și discreditate în lumina noilor descoperiri științifice, în special în domeniul microbiologiei. Aceste descoperiri punctează în aceeași direcție: știrbirea credibilității teoriei evoluționiste.
Care sunt probele pe care le deținem că Darwin ar fi avut sprijinul ori influența unui demon în inventarea teoriei evoluționiste? Notele lui Darwin care au precedat publicarea cărții lui de căpătâi, On the Origin of Species / Despre originea speciilor, conțin câteva fraze care nu au intrat în versiunea finală a cărții.
În ele este descrisă o ființă pe care Darwin o numește "a being infinetely more sagacious than man ... / o ființă infinit mai inteligentă decât omul ..." Frazele lui Darwin care explică fenomenul acestei "ființe" sunt lungi, întortocheate, și dificil de tradus în românește. Dar Canales conchide, cât se poate de clar, că "Darwin knew ... and talk of demons and determination may well have helped shape his account of evolution ... / Darwin era în temă ... și discuțiile privind demonii și determinismul foarte probabil că i-au fasonat teoria evoluției ..."
Meritul cărții nu este doar că discută un aspect mai puțin cunoscut al evoluționismului și originea acestei teorii. Ea discută de fapt influența "demonilor" asupra științei și a oamenilor de știință în general.
Am fost și eu surprins de afirmația aceasta, iar incursiunea în lumea științei din această perspectivă este un merit de netăgăduit al cărții lui Canales.
Efectiv, "demoni" este cuvântul folosit de anumiți oameni de știință care în scrierile lor descriu clar că în momentele de gândire aprofundată asupra subiectelor lor au avut vedenii ori le-au apărut în față ființe pe care ei înșiși îi numesc "demoni". Aflăm că astfel de apariții demonice au apărut în fața ochilor ori minții lui Rene Descarte.
În 1641 el scrie, negru pe alb că "some malicious demon of the utmost power and cunning has employed all his energies in order to deceive me / un demon răuvoitor, cu o putere extraordinară, și-a folosit toată energia pentru a mă înșela ..."
Majoritatea dintre cei care studiază istoria științei ignoră aspectele de acest gen care apar în scrierile oamenilor de știință. De aceea nu auzim despre ele. Pe lângă Darwin și Descartes, Canales discută incidente demonice similare ale altor oameni de știință: James Clerk Maxwell, David Bohm, John Searle, Pierre Simon Laplace, Charles Babbage și alții.
Avem deci un argument în plus să desconsiderăm teoria evoluționistă a lui Darwin ca fiind o "înșelăciune", un "fake", o fraudă intelectuală, un mare neadevăr. Darwin misoginul, dar și Darwin care, conform cărții și concluziilor lui Canales, ar fi putut fi călăuzit de un demon în formularea teoriei lui evoluționiste.
