%20%23%20OT.gif0)
%20%23%20MM.gif)
Cu două săptămâni în urmă am pășit în al doilea sfert al Noului Mileniu. O comparație e potrivită și necesare privind Europa anului 2026 și Europa anului 2001. Din nefericire, nu putem spune că stăm prea bine la niciun capitol.
În America, de exemplu, investiții în economie au crescut cu 24% între 2019 (anul dinaintea pandemiei) și 2025, în timp ce în Zona Euro investițiile au scăzut cu 7% în aceeașitimp de timp. Împotriva acestor cifre nu poate argumenta. Ele sunt deprimante, dar reale, fiind întocmite de Oxford Economics. [Link: https://www.oxfordeconomics.com ]
Scopul comentariului de astăzi nu este să deprime, ci să informeze. Fiecare dintre noi suntem afectați de mersul economiei. 2026 nu este an electoral important pentru Europa, dar e bine să nu uităm cum și cine ne-a adus în situația precară în care economia Europei se află la început de nou an.
A trecut un sfert de secol european sub tutela micilor „mesia”, piticii politici la care am privit ca la niște „mântuitori” seculari: Merkel, Sarkozi, Macron, Cameron, Blair. În România am trăit sub regimurile cvasi-comuniste ale lui Iliescu, Băsescu și Iohannis 30 de ani. Ne-am zis că alegem „un neamț” în fruntea țării pentru ca „nemții”, spre deosebire de români, se pricep la economie și politică.
Cu ce ne-am ales, însă?
În adresa Casei Albe din luna trecută, Administrația Trump nota că din 1990 până în 2025 ponderea globală a economiei Europei a scăzut de la 25% la 14%, în timp ce economia Americii rămâne constant undeva între 25% și 30%. Economia Chinei a depășit UE.
În ultimul sfert de secol, UE a ales dezindustrializarea în favoarea economiei verzi, și sufocarea economiei printr-o birocratizare și reglementare extremă, în timp ce China a ales industrializarea, iar SUA expansiunea economică prin tehnologia de vârf și inteligența artificială.
UE nu începe anul 2026 ca jucător global care influențează jocul economic sau politic global. Devine tot mai mult un spectator invidios. China respinge demersurile economice și politice ale UE. Liderii Europei se întorc din China cu mâna goală. Iar relațiile cu Administrația Trump devin tot mai atenuate.
Pe 5 ianuarie, Financial Times a publicat un mic articol privind evoluția economiei globale în 2026. În decembrie, FT a făcut un pe baza răspunsurilor date de studiu de 207 de economii, majoritatea dintre ei din China și UE, și mai puțini din America și UK. Majoritatea dintre ei anticipează că America va continua să domine economia mondială în 2026, la fel de productivitate industrială. Link: https://www.ft.com ]
Din 2019 până în 2024, productivitatea muncii în America a crescut cu 10%, dar a stagnat în UE și UK. Opinia acelorași economiști este că în 2026 „UE riscă să rămână în urma” Americii și a Chinei, cu singurele domenii încă competitive industria farmaceutică și auto.
Economiștii care au participat în sondajul Financial Times afirmau, de asemenea, că sub Administrația Trump America va continua să se detașeze economic de restul lumii, inclusiv China și UE. Cu alte cuvinte, decalajul economic nu va scădea, ci va crește.
Și, cum spuneam la început, în America investițiile au crescut cu 24% între 2019 (anul dinaintea pandemiei) și 2025, în timp ce în Zona Euro ele au scăzut cu 7%.
Analizând aceste date devine tentant să concluzionăm că alegerile sunt fără rost, fiecare ciclu electoral menținând în funcție de același grup uriaș de birocrați, economiști și politicieni care, conștient sau nu, adoptă și împing politici economice devastatoare pentru Europa. La unison!
Peter Costea
