%20%23%20OT.gif0)
%20%23%20MM.gif)
Continui discuția privind substituirea demografică a Marii Britanii redând câteva paragrafe în română din articolul britanic, urmând ca cei interesați să-l poată citi, în întregime și în engleză aici: https://www.spectator.co.uk
Titlul articolului este Demografia este noua linie de demarcație în dreapta politică (Spectator 28 iunie 2025)
***
Este un moment de rău augur pentru o conferință despre starea națiunii. În fiecare săptămână, țărmurile pe care le-am apărat împotriva lui Hitler, Napoleon și Armada Spaniola sunt încălcate de sute de bărbați străini, în timp ce solicitanții de azil reprezintă „o proporție semnificativă” dintre cei anchetați în prezent pentru abuzul sexual asupra copiilor britanici. La începutul acestei luni, au existat zile de revolte violente anti-imigrație în Ballymena. Cei cinci independenți din Gaza aleși anul trecut au marcat ascensiunea sumbră a sectarismului electoral în Marea Britanie, o tendință care este menită să se accelereze. Academicienii și persoanele din interiorul guvernului, disperați de starea Marii Britanii, se îngrijorează de războiul civil iminent pe criterii etnice.
„Acum și Anglia”, o conferință de o zi găzduită de Roger Scruton Legacy Foundation săptămâna aceasta la Westminster, a fost prezentată ca „explorarea națiunii, culturii și identității într-o perioadă de schimbare și reînnoire”. În realitate, „o perioadă de declin și criză” ar fi fost probabil mai potrivită.
La rădăcina fiecărei probleme se află imigrația masivă, nesolicitata, și schimbarea demografică care a rezultat. Cifrele sunt sumbre. Conform tendințelor actuale, se așteaptă ca britanicii albi să fie o minoritate în Marea Britanie până în 2063, potrivit unui studiu recent realizat de profesorul Matt Goodwin; cifra este chiar mai devreme pentru Anglia. Centrul pentru Controlul Migrației prevede că, dacă nimic nu se schimbă, până în 2035, un sfert din populația Angliei va fi născută în străinătate, iar o treime din populație va fi migrantă de prima sau a doua generație. Mai puțin de unul din patru copii din școlile din Greater London sunt britanici albi.
Aceasta este esența problemei: diviziunea în mare măsură generațională, care devine din ce în ce mai vizibilă în dreapta politica britanică. Există mulți care preferă să ignore etnia, strămoșii și demografia pe motiv că astfel de subiecte sunt atât irelevante, cât și dezgustătoare; există chiar și unii care insistă, împotriva tuturor dovezilor disponibile, că multiculturalismul a fost un succes. Pe de altă parte, există cei care nu se scuză să creadă că englezii sunt un grup etnic, că Anglia este casa noastră și că, cu cât societatea noastră devine mai diversă, cu atât va fi mai puțin fericită.
Asemenea sentimente ar fi fost de bun simț pentru majoritatea oamenilor de-a lungul istoriei omenirii. Este normal și natural să te identifici cu propriul grup etnic. De asemenea, este normal și natural ca un popor să se înțeleagă pe sine însuși ca popor. Totuși, în ultimii 60 de ani, pe măsură ce barierele morale woke s-au extins în întreaga noastră cultură, astfel de sentimente au devenit profund tabu. Dacă acest tabu este încălcat acum, nu este prea devreme.
Peter Costea
