Pe 26 februarie 2020, România raporta primul caz de COVID-19, într-un moment în care virusul făcea deja victime în restul Europei. Peste câteva zile, cu doar câteva zeci de cazuri în toată È›ara, se apasă butonul de standby È™i pentru România. Au închis tot pentru "doar câteva săptămâni". Săptămânile s-au transformat în luni, iar lunile în an. An care nu È™tim ce va aduce.
Nu am crezut în coviduÈ› până cand nu au murit câÈ›iva de ai noÈ™tri. Mai întâi fratele Viorel Candreanu, marele evanghelist al Bucovinei. Apoi alÈ›ii. Am început să mă tem. M-am pus pe slăbit. Am renunÈ›at la televizor. DeÈ™i m-am temut, nu m-am baricadat în casă. Împreună cu o echipă de oameni din biserica noastră, am ajutat câteva zeci de familii, sute de oameni, să-È™i facă cumpărăturile È™i multe altele.
A fost o comedie managerială începutul durerilor la noi în È›ară. Arafat È™i ai lui erau în rolurile principale. Aveau È™i circumstanÈ›e atenuante. I-am iertat. Dar, acum? Acum după un an, încă mai sunt enorm de multe bâlbâieli. E bună sau nu masca? Eu am purtat-o mai tot timpul È™i tot nu am scăpat de covid! Acum parcă bâlbâielile, manipulările, minciunile, interesele sunt È™i mai mari.
Mă puteÈ›i eticheta cum doriÈ›i. Eu nu mă identific ca È™i conspiraÈ›ionist, dar când È™tiu că oamenii au murit de "moarte bună" È™i au fost trecuÈ›i ca morÈ›i de covid, când È™tiu oameni care doar s-au programat pentru testare È™i au primit rezultat pozitiv covid, deÈ™i nu au apucat să se testeze, când media e cumpărată pe față pentru a ne prosti, când numerele-s umflate pe față, când protocoalele medicale se bat cap în cap, când specialiÈ™tii se ceartă între ei, când Big Pharma face sute de miliarde, să nu-mi spuneÈ›i ca totul e ok!
Undeva, ceva, câÈ›iva, niÈ™te forÈ›e întunecate, nu ne vrea binele. "BăbăieÈ›i", ceva nu-i bine!
Dumnezeu e singurul adevăr absolut. Restul....
Sali Sabri