Sali Sabri ◉ România mea e tristă...

Suferim de tristețe cronică. Avem și de ce. Îl avem pe Arafat și măștile lui de aur, îl avem pe Dani Mocanu și recordurile lui de pe youtube. Îl avem pe Tzancă Uraganul, pe Jador și pe Salam. Suntem descurcăreți. Iohannis s-a descurcat: din meditații și-a cumpărat șase case, a ajuns primar și apoi președinte. Klaus este dovada faptului că românul e descurcăreț. Ne descurcăm, tată, o dregem noi cumva.

Nu avem tehnica americană, nici tactica germană, nu avem nici moș crăciun bulangiu, ca norvegienii. Moș crăciunul nostru e bărbat cum se cuvine, deși e plină țara de băieți cu sprâncenele luate, cu poșete și cu gleznele pe afară.

Încă mai este speranță în România. Zilele trecute cineva a făcut o donație în contul bisericii noastre și la detalii a scris: "pentru un cer mai albastru". Încă mai sunt oameni buni în țara asta. Tot zilele trecute ne-au vizitat niște tineri din Bucovina și au venit cu noi să vadă cum ducem mâncarea la orfani și la văduve. Unul dintre tineri și-a scos căciula de pe cap și a dat-o unui băiețel de patru ani care tremura de frig. Asta-i România mea.

Sănătate în trup și-n suflet, dragi români! La mulți ani, români. La mulți ani, România!

Sali Sabri

26 august 2026