%20%23%20MM.gif)
În primul rând, înainte de toate, să ne rugăm. Să ne rugăm ca Dumnezeu să oprească acest război și să ușureze suferința celor afectați.
După aceea, să ajutăm. În timpul acestui război crud, cea mai acută nevoie, după rugăciune, este aceea de sprijin pentru cei mai neajutorați, în special copii, femei, persoane vârstnice și toți cei care s-au refugiat.
În al treilea rând, nu e suficient doar să ne rugăm și să ajutăm, ci trebuie să și învățăm. Ce lecții trebuie să învățăm cu toții din tot ce se întâmplă? Este și acesta un mod prin care Dumnezeu ne trimite niște avertismente? Eu cred că da.
Sunt câteva lecții care merită învățate într-o astfel de vreme:
1. Lucrurile nu dăinuiesc, relațiile da.
Ceea ce contează cu adevărat în aceste zile sunt oamenii. Nimeni nu plânge după telefonul mobil sau tableta de ultimă generație. Dacă sunt înlăcrimați, este pentru că au pierdut oameni dragi, ca au fost nevoiți să-i părăsească pe cei dragi. Dacă se bucură, este pentru că oamenii dragi lor sunt sănătoși și în siguranță.
2. Suntem cu toții în aceeași barcă.
Am văzut și încă vedem cum umanitatea se poate mobiliza și poate ajuta în caz de război. Oamenii se implică pentru a ajuta oameni. Cu toate acestea, nu trebuie ca un război să să ne dea imboldul de a-i ajuta pe ceilalți. Să nu lăsăm catastrofele să ne reamintească că toți suntem în aceeași barcă a vieții.
3. Lumea aceasta este defectă structural, nu funcționează, dar următoarea va funcționa.
Calamitățile, catastrofele și războaiele trebuie să se întâmple înainte de nașterea noii lumi. Domnul Isus a evidențiat acest adevăr într-unul dintre ultimele sale mesaje. Referindu-se la faptul că frecvența dezastrelor va crește a adăugat: "Vedeți să nu vă neliniștiți". Isus a ales un cuvânt robust pe care nu-l mai folosise înainte, "alarmat”. Isus nu a promis niciodată că lucrurile rele nu se vor întâmpla. Dar se vor întâmpla pentru o vreme.
Dincolo de durerile și necazurile pe care le generează, catastrofele, calamitățile și războaiele au menirea să ne învețe anumite lucruri și să ne reamintească cât de importante sunt relațiile, cât de valoroși sunt oamenii, și, mai mult decât orice altceva, cât de liniștitoare este nădejdea cerurilor.
