Ne pierdem identitatea evreiască dacă ne întoarcem la Yeshua?
(În ce confesiune să ne întoarcem la El, pentru că și ele se ”ceartă” între ele?)

Această întrebare s-a născut datorită conceptului înrădăcinat atât în creștinism cât și în iudaism, conform căruia un evreu nu mai este evreu dacă va crede în Adon Yeshua HaMashiach. Ori, acest lucru este absurd! Pentru că nu vorbim de vreun neevreu, dintr-o altă religie a unui alt popor ci de Mashiach cel promis din și pentru poporul evreu. Despre un Mashiach evreu care a împlinit și va împlini profețiile legate de El și care a venit exact pe linia genealogică profețită. La care se adaugă toate semnele, minunile și vindecările cu care a dovedit cine este. Evreitatea ține de etnie în primul rând, indiferent ce susține o autoritate religioasă sau un stat influențat de aceasta. Evreul este evreu chiar dacă este ateu, budhist, yoghin, satanist, creștin... etc dacă își asumă și își trăiește idenitatea etnică până nu se leapădă de ea. În altă ordine de idei, Noul Legământ declară că evreul adevărat este cel care crede în Adon Yeshua HaMashiach, spre deosebire de ce susține iudaismul rabinic si o parte a creștinismului. În acest context, evreii mesianici sunt cei care își păstrează intactă identitatea evreiască. De la ținerea Shabatului și a sărbătorilor, la citirea din Torah, la limba ebraică… etc.

Yeshua a fost evreu, apostolii au fost evrei, primii discipoli au fost evrei. Evreii mesianici resping tradiția omenească și ”torah” orală în măsura în care ele sunt nescripturale. Bisericile creștine sunt alcătuite din neevrei care au venit cu influențe din propriile religii și filosofii. Aceștia și-au pierdut identitatea și s-au îndepărtat de rădăcina evreiască. La fel și evreii care s-au încadrat în biserici creștine. Evreii mesianici însă păstrează rădăcina intactă, studiază și țin Torah și păstreaza Noul Legământ aramaic, nealterat prin traduceri greșite. În aceste zile are loc o restaurare a iudaismului mesianic original. Chiar dacă timp de secole evreii credincioși au fost asimilați în creștinism, iudaismul mesianic al primului secol, credința adevărată, scripturală a apostolilor și a primilor credincioși s-a restaurat. Prin urmare, orice evreu se poate întoarce păstrându-și identitatea. Până și creștinismul a început să își recunoască rădăcina evreiască într-o oarecare măsură.

Iudaismul rabinic însă, s-a îndepartat de Torah și de Adonay, creștinismul s-a îndepărtat și el de Scriptură (Tanachul și Noul Legământ) și Adonay, de rădăcină. Dar asta nu îi împiedică pe evrei să revină la original. La o credință care își păstrează nealterată identitatea, la Iudaismul Mesianic.

Până la urmă, cine are dreptate între creștini? Sunt fracționați și nu se înțeleg între ei. Fiecare având pretenția că deține ”adevărul” și că este ”religia adevărată”…

La fel este și în iudaism, ca în creștinism, o sumedenie de orientări, de curente, de obiceiuri, de tradiții, de modificări și pervertiri ale credinței adevărate. Nu tot ce se numește iudaism e credincios în Adonay și Torah Sa, nu tot ce se numeste creștinism e credincios în Adonay, Torah și învățătura Lui Yeshua (Yeshua, evreul credincios în Adonay și Torah). Dar la creștinii credincioși adevărați, esența credinței este aceeași. Majoritatea celor care se contrazic între ei contrazic și Noul Legământ, pe care l-au înlocuit cu doctrine și tradiții omenești. Doar un procent mic dintre creștini (comparativ cu totalul celor declarați) sunt credincioși autentici. Acest lucru nu trebuie să ne poticnească, ci să ne facă să ne dorim tot mai mult restaurarea autenticului, originalului, credinței nealterate în Yeshua, a Iudaismului Mesianic.