A fost Holocaustul un lucru creștin?
Holocaustul este anti-scriptural prin definiție. Desigur că au existat naziști de religie creștină, dar ei erau doar cu numele, doctrina și tradiția, erau doar religioși și nu credincioși adevărați, ci contrari oricărui principiu al Noului Legământ. Este adevărat că la nivel de creștinism per general s-au promovat doctrine antievreiești secole la rând, dar nazismul, de la care a pornit Holocaustului nu a fost o mișcare creștină, ci chiar anti-creștină.
Cu toate acestea, noi, ca evrei, trebuie să ne întrebăm de ce ni s-au întâmplat în istorie atâtea calamități (inclusiv Holocaustul)?
În timpul Holocaustului, creștinii adevărați (credincioși, nu religioși), se ocupau cu salvarea evreilor. Un document emis de Papa Pius XI în 1937 numea nazismul "rasist și anti-creștin". De asemenea, naziștii nu au ținut cont de evreii mesianici sau creștini, și i-au omorât și pe aceștia la un loc cu ceilalți. Nazismul se lăuda cu rădăcinile sale oculte, spiritiste și cu readucerea vechilor zei germanici. Era împotriva creștinismului de orice fel de care s-a folosit doar când avea nevoie de propaganda antievreiască.
Dar de ce a permis Adonay Elohim Holocaustul? Unii rabini afirmă că din cauza necredinței noastre și a faptului că am întors spatele Lui Adonay Elohim și Legii Lui. Alții nu sunt de acord cu această teorie. Poate că această întrebare depășește condiția noastră umană, misterele Holocaustului fiind cunoscute doar de Adonay (D’varim 29:29). Alți rabini susțin că a fost un test al credinței și o reafirmare a supraviețuirii poporului evreu. Iar alții, că a fost o curățare de impurități ca să poată renaște un popor curat. Însă înainte de Holocaust, încă din 1933, de la primele manifestări anti-evreiești ale naziștilor, urmate de legile de la Nuremberg, rabinii considerau că e împlinirea profețiilor și pedepsirea evreilor pentru păcatele lor. Elie Wiesel afirma că evreii duși în lagăre considerau aceasta o justiție divină, o plată pentru păcat.
Niciuna din teoriile privitoare la Holocaust nu are însă legătură cu respingerea Lui Yeshua ca Mashiach așa cum în mod fals pretend foarte mulți creștini până în zilele noastre. În plus, legile de la Nuremberg au inclus și romii și negrii, ei nu L-au respins la procesul de acum 2000 de ani.
Putem afirma totuși, că a fost un cumul de factori: pedeapsa pentru păcat, dar și un atac al lui Satan care își dorea să împiedice formarea statului Israel... etc. La fel cum în vremea lui Mosheh satan a lucrat să fie omorăți copiii băieți a evreilor și în vremea Lui Yeshua copiii născuți în Beyt-Lechem, la fel înainte de formarea statului Israel a încercat să îi omoare pe evrei. Și pe lângă toate acestea mai există și latura umană. În esență oamenii sunt răi (căzuți în păcat), exact de asta este nevoie de salvare.
Yeshua a suferit pe pământ, la fel ca evreii în Holocaust. Batjocură, bătaie, tortură, moarte. Prin urmare se poate identifica cu suferința lor. Dacă Mashiach ar fi fost un rege veșnic triumfător, cum mai înțelegea suferința? Nu e asta încă o dovadă a faptului că Yeshua este Mashiach? Yeshua a fost reînviat după crucificare, și la fel a fost și statul Israel după Holocaust. Diferența este că noi, evreii, am fost vinovați și am suferit din cauza păcatelor noastre, în vreme ce Yeshua a fost nevinovat și a suferit tot din cauza păcatelor noastre. E vremea să lăsăm povara păcatelor noastre pe El. El a suferit tocmai pentru ca noi să nu mai fim nevoiți să o facem.



%20%23%20MM.gif)





