Articole Diaspora Română Creștină

Peter Costea ◉ Acum 500 de ani: au început bine, dar au încheiat rău

elefant.ro%20
evomag.ro%20
Peter Costea ◉ Acum 500 de ani: au început bine, dar au încheiat rău
În primăvara și vara lui 1525 a avut loc revolta țăranilor din Germania, cunoscută sub numele de Războiul Țărănesc din Germania. A fost o revoltă inspirată și influențată de valori creștine care în final au dat Europei seculare democrația și statul de drept. Răscoala s-a încheiat într-un dezastru nefast, cu moartea a 100.000 de oameni. A început bine, dar s-a încheiat rău, revoltații nepunând în aplicare valorile creștine care i-au motivat inițial.

Tocmai am achiziționat o carte recent publicată privind subiectul și care a fost scrisă pentru comemorarea acestui eveniment istoric. În opinia autoarei, evenimentul a fost cea mai mare revoltă populară din istoria Europei înainte de Revoluția Franceză.

Intitulată Summer of Fire and Blood – The German Peasants’ War / Vara de foc însângerată – Războiul Țărănesc German, cartea e scrisă de Lyndal Roper, istoric australian. Autoarea e creștină, fiind interesată în mod special de influența creștinismului asupra liderilor revoltei și a miilor de țărani germani creștini care li s-au alăturat. Recenzie: https://www.wsj.com
 
 
Războiul a inceput în 1524, la 10 ani după Răscoala lui Gheorghe Doja din Ardeal. Spre deosebire de Germania, Revolta lui Doja a cuprins grupuri etnice și confesionale diverse din Transilvania, protestanți, catolici și ortodocși, și maghiari, români, slovaci, germani. Răscoala lui Doja a fost și ea influențată de gândirea creștină, dar într-o măsură mult mai mică.

În liceu am învățat despre Războiul Țărănesc din Germania, dar dintr-o perspectivă marxistă, a luptei de clase între „cei avuți și cei săraci”, adică iobagii și latifundiarii. Dacă revolta germanilor fără îndoială a avut obiective economice și sociale, ea a fost inspirată de credința creștină și a avut obiective creștine. Nu a fost o răscoală sau un război religios și nici pe departe nu a fost motivată de ura de clasă, ci dimpotrivă, de „dragostea frățească dintre creștini”, degenerând în final în decadență și anarhie.

Roper dedică un capitol al cărții influenței Reformei lui Luther asupra țăranilor, țăranii și liderii lor (Thomas Muntzer, de exemplu) fiind influențați de protestantismul care le-a influențat motivația și obiectivele. Grupuri mici, dar vocifere protestante, cum au fost anabaptiștii, au influențat și ele orientarea și obiectivele revoltei. Recenzie: https://quillette.com
 
În februarie-martie 1525, liderii revoltei au redactat și publicat cele Douăsprezece Articole în care își expuneau orientarea ideologicș și obiectivele. Fără excepție, fiecare doleanță era sprijinită cu texte din Scriptură, fie că era vorba de libertate, egalitate, demnitate, proprietate, taxe, viața socială, muncă, economie, familie. A fost o realizare fenomenală, un „manifest creștin” tipărit în 25.000 de exemplare și distribuit în toată Germania.

Impactul celor 12 Articole a fost enorm, mii de oameni alăturându-se revoltei și influențând gândirea politică viitoare a națiunii germane. Documentul poate fi citit în întregime aici: https://ghdi.ghi-dc.org
 
Articolul 3, de exemplu, declară egalitatea tuturor oamenilor, fără deosebire de stare economică sau financiară. A fost prima declarație de acest gen din istoria lumii. Egalitatea, ca și concept, deci, a apărut odată cu Reforma și a fost un deziderat și o aspirație creștină, nu o invenție a seculariștilor ori filosofilor francezi. Redau din text porțiunea relevantă, cu atenționarea că Articolele sunt lungi și pot fi citite în întregime de cei interesați.

„...Christ has redeemed and purchased us without exception, but the shedding of his precious blood, the lowly as well as the great / Hristos ne-a mântuit și cumpărat pe toți, fără excepție, prin vărsarea sângelui Lui scump, atât pe cei umili, cât și pe cei suspuși...”

În baza acestei afirmații țăranii cereau abolirea iobăgiei și respect reciproc prin prisma dragostei creștine. Au cerut abolirea iobăgiei, afirmându-și uimirea că „așa acum era obiceiul în trecut, unii oamenii stăpânesc peste alți oameni ca și cum ar fi o proprietate personală”.

NOTĂ: Postez partea a doua a subiectului săptămâna viitoare.

Peter Costea