Copiii și adolescenții suferă din cauza efectelor negative ale mediei sociale. Postez aceste material astăzi, cu prilejul Zilei Internaționale a Familiei, care este pe 15 mai, pentru a atrage atenția asupra impactului devastant pe care noi, adulții, îl avem de multe ori asupra copiilor și adolescenților.

Printre altele, le oferim acces neîngrădit și fără protecție la media socială și la dispozitivele care le pătrund mințile, purtând cu ele influențe nocive.

La începutul acestui an a fost publicată cartea The Anxious Generation: How the Great Rewiring of Childhood is Causing an Epidemic of Mental Illness / Generația care suferă de anxietate: Copilăria digitală cauzează o epidemie de boli mintale.

Autorul este Jonathan Haidt, iar cartea a fost aclamată drept una dintre cele mei influente și complete analize privind subiectul. Cartea descrie cu lux de amănunte efectele nocive ale mediei sociale.

Media socială, scrie el, a generat o „criză de sănătate mintală / a mental health crisis” la adolescenți și copii.

Dispozitivele și aplicațiile „are not good for kids / nu sunt bune pentru copii”, scrie el. (“Smart phones and social media are bad for our kids / telefoanele smart și media socială sunt rele pentru copii”).

Ele au deturnat copilăria și inocența copiilor și au transformat copilăria dintr-un experiment al bucuriei și manifestare a inocenței într-o „copilărie digitală” plină de stres și anxietate. Dispozitivele le afectează negativ și abilitățile sociale. Prieteniile naturale dispar și sunt înlocuite cu relații digitale lipsite de elementul și conținutul uman și spontan.

Haidt plasează explozia anxietății la minori și adolescenți în perioada 2010 – 2015, când telefoanele inteligente și media socială s-au răspândit masiv în rândul adolescenților, iar apoi al copiilor

Haidt descrie patru (4) efecte majore negative ale digitalizării asupra copiilor: (1)  social deprivation / atrofierea abilităților sociale; (2) sleep deprivation / reducerea drastică a orelor de somn; (3) attention fragmentation / fragmentarea atenției; si (4) addiction / dependența.

Pentru băieți, efectul e devastator pentru că devin dependenți încă de la o vârstă fragedă de pornografie și video games / jocuri video.

Efectul asupra fetelor este la fel de devastator, dar diferit, în sensul că fetele, mai mult decât băieții, “believe that their lives are meaningless / cred că viețile lor sunt fără sens”.

Haidt caracterizează copilăria digitală drept „inumană”.

Haidt recomandă adoptarea de măsuri urgente pentru protejarea copiilor și adolescenților. La nivel legislativ el propune ca accesul la internet și utilizarea dispozitivelor digitale să fie permisă doar de la 14 ani în sus, cum deja au făcut statele Florida, Texas și altele.

Propune, de asemenea, interzicerea accesului minorilor la siturile pornografice prin implementarea măsurilor de control, în sensul că fiecare utilizator trebuie să-și dovedească vârsta înainte de a accesa siturile pornografice. Texasul și alte state au făcut deja acest lucru, cauzând închiderea unor situri pornografice în acest stat.

În final, Haidt explică și rolul părinților în promovarea acestui deziderat. Părinții trebuie să fie în prima linie de bătaie pentru protejarea copiilor lor de copilăria digitală.

Agreez cu asta.

Peter Costea