În urmă cu câteva zile mă îndreptam către Centrul de Conferințe din Asuncion, în Paraguay. Am trecut printr-un mic parc unde printre copaci era o piață de haine uzate (second hand). Mi-a atras atenția o mică tarabă cu o Biblie deschisă. Nimeni nu era la tarabă, doar un scaun. M-am așezat și am început să citesc. Biblia era deschisă la Cartea Psalmilor și aproape fiecare verset era încercuit cu pix albastru.
După puțină vreme a venit o femeie tânără de vreo 35 de ani. Taraba era a ei. Mi-a zâmbit și am întrebat-o dacă e creștină. I-am răspuns că și eu sunt creștin și am început o conversație pe tema credinței și a Cuvântului lui Dumnezeu. Tânăra femeie se numea Sonia. Vindea haine uzate pentru femei, un negocio (muncă) din care își câștiga traiul pentru ea și familia ei.
Îmi spunea cu mult entuziasm despre versetele din Scriptură pe care le citise mai devreme, dimineață, și pe care le scrisese pe niște bucățele de hârtie galbenă. Mi le-a scris și mie, îndemnându-mă să cred și să am încrederea că Dumnezeu e de partea noastră.
Textele erau din Deuteronom 31:8 și Deuteronom 7:6. Le-am citit în Biblia ei, i-am mulțumit și am plecat mai departe.
A fost o întâmplare memorabilă. Am plecat împlinit și cu sufletul revigorat. Întâmplarea m-a binecuvântat pentru restul zilei, citind mai apoi, din nou și din nou, de data asta în limba română, textele Soniei.
Când mă gândesc la Paraguay îmi vine în minte, mai mult ca orice, tânăra femeie creștină care citea Cuvântul lui Dumnezeu în parcul din centrul orașului. O femeie care se asemănă cu Lidia de acum 2000 de ani și a cărei ocupație ținea tot de haine. O femeie care a fost și ea o martoră pentru Hristos.
Paraguay este o țară foarte săracă. România este o țară imens de bogată prin comparație. Dar Paraguay este o țara bogată în valorile duhovnicești, Sabina fiind una dintre dovezile grăitoare.
Peter Costea



%20%23%20MM.gif)





