%20%23%20OT.gif0)
%20%23%20MM.gif)
Unii dintre misionarii mentionati in recenta aparitie editoriala a lui Ryrie despre misionarii protestanti au murit in floarea virstei. Dar pasiunea lor pentru convertirea la crestinism a celor “fara Hristos” a inspirat atunci si inca inspira astazi. Unul dintre acei pionieri care au muncit pina la epuizare a fost David Brainerd. A muncit cu predominanta in rindurile populatiei native din Delaware in America de Nord inainte de a muri la doar 29 de ani.
Iata istoria lui:
***
Cea mai bună metoda de misiune pentru misionarii protestanti a fost ca au locuit printre nativii nord-americani. Când europenii trăiau printre localnici și adoptau obiceiurile indigene, aveau cel mai mare succes. Acest lucru a fost valabil mai ales pentru David Brainerd, un misionar bolnăvicios și extrem de pios, care lucra printre triburile native de-a lungul râului Delaware, în America de astăzi. Jurnalele lui, aranjate pentru tipărire de socrul său, Jonathan Edwards, au inspirat ulterior mulți protestanți fie să devină misionari, fie să sprijine agențiile misionare.
Brainerd, a murit de tuberculoză la 29 de ani, dar a trait printre nativii americani unde a propovaduit Evanghelia si a demonstrat o viață creștină pioasă. Timp de doi ani nu a avut succes.
Dintr-o dată, insa, în 1745, printre lenapi (locuitorii de pe malurile riului Delaware) Brainerd a stirnit un interes intens in slujbele lui religioase. Mulți au participat si au crezut.
Autorul cartii susține că alegerea unui alt interpret de către Brainerd a fost probabil responsabilă pentru trezirea spirituala. Interpretul lui Brainerd, Moses Tunda Tatamy, un convertit amerindian, devotat și carismatic, a făcut creștinismul atractiv pentru populatia nativa în moduri pe care Brainerd nu le-ar fi putut face singur.
Protestanții, scrie Ryrie, erau împiedicați de „forțe culturale, structurale și politice profunde” care făceau munca misionară, chiar și pentru cei mai adaptabili și sinceri, „foarte dificilă”. Nimic nu a depășit mai bine aceste bariere, insa, „decât indigenii care serveau ei înșiși ca misionari”.
Această concluzie are sens pentru oamenii care sunt încă dedicați lucrarii misionare. Ryrie oferă o interpretare a lucrarii de misiune potrivită cu sensibilitățile moderne. Prin intermediul misionarilor, conchide el, noi crestinii moderni am învățat să „transcendem propriul context cultural” și să ne imaginăm cum ne văd alții.
Misionarii au promovat, adauga autorul, o „viziune mai largă asupra lumii”. Nu e deci de mirare ca mulți creștini moderni își doresc în continuare convertirea la crestinism a fiecărei fiinte umane de pe planeta.
Link: https://www.wsj.com
Peter Costea
