Rusia incercuieste Europa. Procesul a inceput de multi ani, cu ajutorul Chinei, si se apropie de finalizare. In culoarele Kremlinului se vorbeste despre anexarea Groenlandei, un pas in directia aceasta fiind anexarea, in prima faza, a Arhipelagului Svalbard. Doua articole relativ recente privind subiectul mi-au atras atentia, unul in Wall Street Journal [link: https://www.wsj.com] si altul in Spectator. [Link: https://spectator.com]
Cu ajutorul Chinei, Rusia si-a refacut bazele navele din Oceanul Inghetat, iar submarinele si vasele ei de razboi circula nestingherite din Crimea pina in nordul Rusiei, de-a lungul costelor Europei si a Atlanticului de Nord. Vasele sunt doar monitorizate. Irlanda nu face parte din NATO, dar beneficiaza de libertatea circulatiei maritime asigurata de tarile NATO. Marea Baltica a devenit un Lac Rus, nimeni avind curajul sa opreasca vasele care transporta ilegal petrolul rusesc, inspre Rusia si din Rusia inspre restul lumii.
Estonia a incercat recent sa opreasca un tank petrolier de contrabanda, dar a esuat. Ulterior a afirmat ca nu va mai incerca pentru a nu provoca Rusia. E de inteles pentru o tara mica. Dar nu e de inteles cum de o intreaga alianta (NATO) cu cele mai puternice economii din lume si cu o populatie totala de 5 ori mai mare ca a Rusiei ramine paralizata.
Arhipelagul Svalbard e teritoriu international (din 1920) pus sub jurisdictia Norvegiei, dar oricare tara isi poate plasa acolo o prezenta. Suprafata arhipelagului e de doua ori cit Belgia si are o populatie de 3 000 de oameni. Cea mai mare prezenta e a Norvegiei, dupa care urmeaza Rusia, iar acum China. Tarile din urma pretind ca fac cercetari stiintifice, cu toate ca Rusia si exploateaza resursele minerale de acolo. In jurul Arhipelagului, Rusia are 19 baze militare, marine si aeriene. Cea mai mare e Murmansk, centrul Flotilei Ruse de Nord. Recent, Norvegia a expulzat studentii chinezi care studiau la Universitatea din Svalbard.
In luni recente, Putin a pus la indoiala dreptul Norvegiei la Svalbard (numita de rusi, Spitsbergen). Iar generali rusi afirma, in privat si public, ca Rusia are nevoie de Spitsbergen. Arhipelagul e bogat, la fel ca si Groenlanda, in «rare earth / minereuri rare» care sunt esentiale tehnologiei moderne. Iar daca Norvegia ar face ceva ce ar irita Rusia, Putin ar putea trimite soldati sub pretextul ca interesele Rusiei sunt amenintate. In care caz, ne putem astepta ca NATO nu va face nimic sa elimine prezenta militara a Rusiei.
Unul din motive, spun specialistii, este ca Arhipelagul nu face parte din teritoriul Norvegiei. Foarte probabil, acest argument ar insemna putin pentru Trump, dar pentru ceilalti lideri (majoritatea lor lasi) din NATO (Macron, Starmer, Sanchez), ar fi o scuza sa nu intervina. Ceea ce ar fi nu tocmai surprinzator. In aceste zile, Europa se joaca cu focul. Marea Britanie, de exemplu, vrea sa cedeze baza militara Diego Garcia (Oceanul Indian) Insulelor Mauritius, un aliat al Chinei.
Achizitia Arhipelagului (la doar 185 de mile de Groenlanda) de catre Rusia, ar fi o lovitura devastatoare pentru securitatea Europei. Si putem specula, cu acuratete, ca imediat si Trump va trimite trupe in Groenlanda pentru protejarea securitatii nationale a Americii.
Peter Costea



%20%23%20MM.gif)





