Recent, un membru al bisericii îmi scrie È™i mă întreabă ce părere am despre pastorul care a ieÈ™it din Cult datorită unei chestiuni legate de Statutul nostru!

Nefiind la curent cu È™tirea, am ezitat un răspuns categoric... însă, informându-mă, am tras niÈ™te concluzii.

✓ În opinia mea, acel pastor nu face o distincÈ›ie clară între Statut È™i Mărturisire de credință È™i tot, în opinia mea, alegerea lui È™i a bisericii lui se bazează pe niÈ™te principii formate în pripă!

Statutul este modul de organizare a uneia din cele mai numeroase organizaÈ›ii religioase din România È™i Europa. Statutul este secundar, pentru că el însumează niÈ™te reguli de organizare create de slujitori pentru bunul mers al acestui colos de biserici locale.

✓ La baza bisericii penticostale stă Mărturisirea de credință care afirmă clar următoarele:

"Biserica lui Dumnezeu Apostolică Penticostală din România a avut încă de la organizarea ei o Mărturisire de Credinţă al cărei temei este Cuvântul lui Dumnezeu.
Această Mărturisire de Credinţă stă la baza Statutului de organizare ÅŸi funcÅ£ionare a Cultului CreÅŸtin Penticostal — Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România..."

Este la mintea cocoșului că baza Statutului este Mărturisirea de credință... adică ea este superioară lui.
Și ce spune Mărturisirea de credință despre biserică?
Cităm din articolul 20 al ei:

"Noi credem în existenÅ£a Bisericii lui Dumnezeu fondată de către Domnul Isus Hristos ca organism unitar ÅŸi viu.

Cuvântul „Biserică" este echivalentul a ceea ce în limba greacă se numeÅŸte „Eklesia" ÅŸi
înseamnă „adunarea celor chemaÅ£i". În înÅ£elesul Sfintelor Scripturi, ea este universală,
cuprinde pe toţi credincioşii timpurilor trecute şi prezente, care, auzind glasul lui Isus, s-au
hotărât să se întoarcă cu pocăinţă la Domnul, urmând învăţăturile Domnului nostru Isus
Hristos şi ale apostolilor Săi (1 Cor. 1:2-2; 2 Cor. 6:14-18)...."

✓ Deci, după ordinea organizării Cultului, ideea sună aÈ™a: noi credem că biserica este fondată de Domnul Isus È™i afirmăm clar È™i răspicat scopul È™i obiectivele ei în lume. Statutul care are la bază această mărturisire, chiar dacă nu aminteÈ™te de termenul "eklesia" în formula lui de titlu, totuÈ™i, el se bazează pe acest principiu dogmatic! Eliminarea lui din orice motiv ar fi, nu modifică credinÈ›a bisericilor cu privire la identitatea lor!

De aceea zic, este o decizie luată în pripă È™i o agitaÈ›ie inutilă în jurul unui subiect care dezbătut la masa rotundă, s-ar putea deznoda fără nici o problemă.

Însă, aspectul care pe mine mă irită cel mai tare este agresivitatea majorității împotriva organizării Cultului. Dacă un pastor ia decizia sa plece pe motive relative, devine automat un fel de erou am majorității...un fel de curaj de-a lupta împotriva a ceva ce este echivalentul corupÈ›iei iar el devine echivalentul curajului È™i eroismului.
La fel ca în urma cu 4,5 ani când online devenise virală È™tirea că se va acredita un nou cult penticostal în România...toÈ›i strângeau semnături pentru noul cult. Care mai de care se dădea cu părerea împotriva Cultului. Interviuri peste interviuri, declaraÈ›ii peste declaraÈ›ii ...toate percepute ca un fel de revoluÈ›ie împotriva unui sistem corupt!

Ce s-a ales de toată agitația respectivă? De toți păstorii care promiteau că se vor afilia noului cult?
Nici nu ne mai interesează ...că în fond, nu mai este viral!
Gestul acestui pastor nu este un act de eroism...deÈ™i respect alegerea lui. Gestul Bisericii de-a părăsi cultul este mai degrabă un act pripit, pentru că nu au înÈ›eles exact modul cum se organizează acest Cult.

Noi vom rămâne aici...noi vom fi aici! La fel ca acum 4,5 ani! Nu È™tiu unde va fi acea biserică peste 4,5 ani însă miile de biserici penticostale vor fi tot aici.
Un bătrân din Moldova îmi zicea mereu
"Eugene, nu uita că apa treci, chietrili rămân'..."

Noi suntem pietrele (chietri în Moldova) care rămân....

Eugen Porcilescu