%20%23%20MM.gif)
Pentru creștinii occidentali săptămâna aceasta e Săptămâna Sfântă de dinainte de Paște. Cu acest prilej am ales să postez un comentariu de încurajare și motivare pentru noi toți cei care credem și rostim cu încredere "Hristos a Înviat"! Pentru că El a înviat, creștinismul nu poate sta pe loc. Este obligația fiecărui creștin să-l ducă înainte și să-l propovăduiască.
Pe Facebook, cu săptămâni în urmă am discutat cu dl Profesor Tia, Decan al Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj, despre relevanța multimilenară a creștinismului și perioadele dificile prin care el a trecut. Menționam că acolo unde cauza creștină părea pierdută, mereu se ivea o altă oportunitate în altă parte a globului. Creștinismul a reînviat din nou și din nou. Ceea ce impune o provocare pentru fiecare dintre noi de a-l promova.
Profesorul Tia menționa atmosfera depresivă a creștinismului de după prăbușirea Constantinopolului sub iataganele otomane în 1453. Hagia Sofia a fost ultimul loc de refugiu al creștinilor. Istoria spune că atunci când otomanii au intrat în Hagia Sofia, au dat peste 200 de creștini înfricoșați care se refugiaseră acolo. Ne putem doar imagina starea lor sufletească: îngroziți, fără nădejde și probabil îndoielnici privind valoarea și utilitatea credinței lor strămoșești.
Pentru unii, deznădejdea celor 200 a devenit molipsitoare. Părinții noștri, însă, au ripostat, nu au capitulat. Vestea prăbușirii Constantinopolului nu i-a îngrozit. O generație mai târziu, planurile otomanilor de cotropire a creștinismului s-au izbit de obstacole. Părinții noștri au fost un astfel de obstacol. Au protejat credința și Occidentul. Au facilitat dezvoltarea culturală și politică a Occidentului pe un fundament creștin.
La două generații după prăbușirea Constantinopolului, genovezul Cristofor Columb a descoperit Lumea Noua în octombrie 1492, eveniment care s-a dovedit a fi o oportunitate uriașă pentru creștini de a răspândi Evanghelia într-o lume total necunoscută. În timp, întreaga Lume Nouă, de la Barrrow, Alaska, până la Port Williams, punctul terminus al Americii Latine, a devenit creștină.
În Europa, după 1453, portughezii, mici la număr și slab politic, au început călătoriile maritime de-a lungul coastei Africii, colonizând și încreștinând Angola si Mozambique, iar apoi alte țări mai mici. Au dus creștinismul în India, China, iar apoi Japonia. După ei au venit misionarii catolici spanioli. Iar după ei, protestanții britanici și americani. Eforturile lor au avut un succes remarcabil, dar puțin cunoscut de majoritatea dintre noi.
Puțini dintre noi știm ori am reținut, de exemplu, că în Secolul XIX China era pe punctul de a deveni, ireversibil, o țară creștină. Dar politicile eronate ale britanicilor au dus la exterminarea în masă a creștinilor din China.
În China a fost tăcere după aceea, dar doar pentru o vreme. Ceasornicul istoriei a adus noi oportunități pentru răspândirea creștinismului în China. Astăzi, spun experții, în China sunt aproape 100 de milioane de creștini, la fel de mulți, ori chiar mai mulți, decât numărul membrilor partidului Comunist Chinez. Acum 10 ani citeam undeva că zilnic în China se botezau în creștinism 10.000 de persoane.
Și Japonia a fost un miracol al misionarismului creștin. În Japonia, la 100 de ani după prăbușirea Constantinopolului, deja erau câteva milioane de creștini. Misionarii catolici spanioli botezau și încreștinau sate întregi de japonezi, zi după zi, până când le oboseau brațele. Dar și acolo, politicile anticreștine au dus la anihilarea mai în întregime a creștinilor.
Practic, astăzi nu există niciun colț de lume, nici o palmă de pământ pe planeta noastră unde să nu se fi vestit Evanghelia și să nu se spună "Hristos a Înviat"! Misionarii din toate confesiunile creștine au acoperit fiecare palmă de pământ a planetei, ducând cu ei Vestea Învierii.
Aceeași obligație ne aparține și nouă. Contextul anului 2021 e diferit de cel al anului 1521, 1621, 1721, 1821 ori 1921. Mesajul Sfintelor Paște, însă, este același. Iar obligația de a răspândi Vestea Învierii rămâne. Este o obligație care ne aparține fiecăruia dintre noi.
